Participarea civică în România: informații despre participare și implicarea cetățenilor

Informația de interes public poate însemna orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice, instituţii publice sau fundații de utilitate publică. 

Informațiile de interes public pot fi oferite din oficiu (publicate automat de către instituția respectivă) sau la cerere. 

De exemplu, autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde diverse informații, inclusiv bugetul local, prin afișarea la sediul autorității, ori prin publicarea în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie.

Pe website-urile autorităților vei găsi, de regulă: 

• Legile sau regulamentele conform cărora instituția își desfășoară activitatea; 

• Structura organizatorică și atribuțiile departamentelor instituției respective;

• Bugetul anual al instituției respective; 

• Informații despre proiectele aflate în desfășurare;

• Declarațiile de avere și de interese ale funcționarilor care lucrează acolo;

• Informații privind achizițiile publice; 

Autorităţile și instituțiile publice sunt obligate să furnizeze informațiile de interes public prin intermediul unui compartiment de relații publice sau al unei persoane desemnate cu atribuții în acest domeniu (ex. purtător de cuvânt).

Orice persoană fizică sau juridică, română sau de altă naționalitate, poate cere informații de interes public. Așadar, poți să ceri accesul la informații în nume propriu sau în numele companiei sau organizației pe care o reprezinți. 

Nu trebuie să explici motivele pentru care dorești aceste informații. Indiferent dacă ești doar curios sau dacă ai motive serioase pentru care soliciți niște informații, răspunsul ar trebui să fie același. 

Poți să soliciți informații de interes public în mod verbal, la sediul autorității sau instituției, sau apelând numărul de telefon al acesteia. 

Pentru informațiile solicitate verbal, responsabilii pentru informare și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile de interes public și pot să îți furnizeze pe loc informațiile solicitate.

În cazul în care informaţiile solicitate verbal nu îți pot fi oferite pe loc, vei fi îndrumat să soliciți din nou în scris informaţiile de interes public.

Orice persoană fizică sau juridică, română sau de altă naționalitate, poate cere informații de interes public. Așadar, poți să ceri accesul la informații în nume propriu sau în numele companiei sau organizației pe care o reprezinți. 

Nu trebuie să explici motivele pentru care dorești aceste informații. Indiferent dacă ești doar curios sau dacă ai motive serioase pentru care soliciți niște informații, răspunsul ar trebui să fie același. 

Poți să trimiți cererea de informații de interes public prin poștă sau email. Multe instituții au o adresă de email specială pentru cererile de informații de interes public. În cazul în care instituția de la care vrei să afli informațiile nu are o astfel de adresă de email specială, îi poți scrie și la adresa de email generală (de contact / secretariat / registratură). 

📌 Ce elemente trebuie să conțină o cerere de informații de interes public? 

Cererile de informații de interes public făcute în scris trebuie să conțină următoarele informații:

• autoritatea sau instituția publică căreia îi adresezi cererea;

• informația specifică solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice să identifice ceea ce cauți;

• numele, prenumele și semnătura ta (a solicitantului) precum și adresa la care soliciți primirea răspunsului.

Te poți folosi și de formularele-tip puse la dispoziție de către instituția respectivă sau de modelele disponibile online, precum acesta. 

Utilizarea formularelor-tip este opțională. Instituția sau autoritatea căreia i te adresezi nu are voie să îți refuze accesul la informațiile de interes public din cauza faptului că nu ai folosit modelul lor, atât timp cât cererea ta a inclus elementele obligatorii enumerate mai sus. 

📌 În cât timp trebuie să primesc un răspuns? 

Pentru informațiile cerute în scris sau electronic instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile. 

Atenție! În cazul în care durata necesară pentru identificarea și transmiterea informației solicitate depășește 10 zile, informațiile solicitate îți vor fi comunicate în maximum 30 de zile.  Autoritatea are obligația să te înștiințeze în scris despre prelungirea termenului de răspuns în maximum 10 zile. 

📌 Ce se întâmplă dacă nu am cerut informațiile de la instituția corectă? 

În cazul în care informațiile nu se încadrează în competenţele instituţiei căreia i le-ai cerut, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi te vor informa în legătură cu aceasta.

Spre exemplu, dacă tu ai cerut de la Primărie niște informații care țin, de fapt, de Prefectură, nu te îngrijora! Primăria are obligația să transmită mai departe cererea ta către Prefectură și să te informeze despre asta. 

📌Când poate să refuze o instituție să îmi transmită informațiile solicitate?

O instituție poate să refuze să ofere anumite informații, dacă se află într-una dintre următoarele situații: 

• Informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice;

• Informații clasificate care privesc interesele economice și politice ale României;

• Informații a căror publicare ar afecta drepturile de proprietate intelectuală sau concurența loială; 

• Informații care includ date cu caracter personal; 

• Informații a căror publicare ar putea să afecteze anchete penale, să dezvăluie surse confidențiale ori să pună în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei; 

• Informații privind proceduri judiciare, dacă publicarea lor ar afecta procesul echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;

• Informațiile a căror publicare afectează măsurile de protecție a tinerilor.

Atenție! Refuzul comunicării informaţiilor şi motivarea acestuia se transmite în scris în termen de 5 zile de la primirea cererii.

📌Cum pot să contest refuzul instituției? 

Plângere administrativă - Poți depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la momentul în care ai luat la cunoștință refuzul comunicării informației. 

Reclamația aceasta determină o cercetare administrativă internă realizată de conducere pentru a verifica de ce nu au fost puse la dispoziție informațiile cerute. 

Dacă după cercetarea administrativă reclamația ta se dovedește întemeiată, răspunsul ți se transmite în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Plângere în instanță - Dacă însă și după cercetarea administrativă, accesul la informațiile solicitate încă nu este permis, ai posibilitatea să faci o plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială ai domiciliul sau în a cărei raza teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. 

De exemplu, dacă tu locuiești în Mangalia și vrei să afli informații de interes public de la o instituție care se află în București, te poți adresa fie Tribunalului Constanța, fie Tribunalului București. Poți găsi lista completă a instanțelor din România aici. 

Atenție! Plângerea în instanță se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut pentru solicitarea inițială, adică în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

Pe lângă faptul că instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate, ea poate să oblige să fie plătite și daune morale și/sau patrimoniale.

📌 În cât timp trebuie să primesc un răspuns? 

Pentru informațiile cerute în scris sau electronic instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile. 

Atenție! În cazul în care durata necesară pentru identificarea și transmiterea informației solicitate depășește 10 zile, informațiile solicitate îți vor fi comunicate în maximum 30 de zile.  Autoritatea are obligația să te înștiințeze în scris despre prelungirea termenului de răspuns în maximum 10 zile. 

Un refuz motivat al instituției de a transmite informațiile cerute trebuie să fie trimis în maximum 5 zile de la data solicitării tale inițiale. 

Deci, dacă după expirarea termenului de 5 zile nu există un refuz motivat sau după 10 zile nu ai informațiile solicitate sau garanția faptului că ele vor fi transmise ulterior (în termen de 30 de zile), te vei afla în ipoteza refuzului nejustificat de rezolvare a cererii. 

📌 Cum pot să mă plâng dacă nu am primit un răspuns?

Plângere administrativă - Poți depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la momentul în care ai luat la cunoștință refuzul comunicării informației. 

Reclamația aceasta determină o cercetare administrativă internă realizată de conducere pentru a verifica de ce nu au fost puse la dispoziție informațiile cerute. 

Dacă după cercetarea administrativă reclamația ta se dovedește întemeiată, răspunsul ți se transmite în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Plângere în instanță - Dacă însă și după cercetarea administrativă, accesul la informațiile solicitate încă nu este permis, ai posibilitatea să faci o plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială ai domiciliul sau în a cărei raza teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. 

De exemplu, dacă tu locuiești în Mangalia și vrei să afli informații de interes public de la o instituție care se află în București, te poți adresa fie Tribunalului Constanța, fie Tribunalului București. Poți găsi lista completă a instanțelor din România aici. 

Atenție! Plângerea în instanță se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut pentru solicitarea inițială, adică în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

Pe lângă faptul că instanța poate obliga instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate, ea poate să oblige să fie plătite și daune morale și/sau patrimoniale.

Dacă ești interesat să participi la o dezbatere publică privind un anumit act normativ, primul pas de avut în vedere este verificarea site-ului și sediului a autorității publice, unde se va afișa anunțul privind această acțiune. 

Anunțul ar trebui să cuprindă: 

• data publicării;

• nota de fundamentare și expunerea de motive, adică documentele prin care se justifică de ce este adoptat sau modificat respectivul act normativ. Scopul acesteia este de a oferi o transparență și o justificare pentru deciziile luate, astfel încât să poată fi evaluate și înțelese de către cei interesați;

• un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus;

• un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz;

• textul complet al proiectului actului respectiv.

Dacă se organizează și o întâlnire de consultare, vor fi incluse și informații despre termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ, alături de modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului şi orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetăţean interesat. 

Atenție! Organizarea unei dezbateri publice privind proiectul legislativ în cauză este condiționată; acest lucru trebuie să fie cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.

Dezbaterea publică se va finaliza în momentul în care toți participanții înscriși la cuvânt conform procedurilor transmise și-au exprimat punctul de vedere cu privire la proiectul legislativ. 

În termen de 10 zile calendaristice după dezbaterea publică, instituția în cauză trebuie să asigure accesul public, pe site-ul şi la sediul său, la următoarele documente: 

• minuta dezbaterii publice;

• recomandările scrise colectate;

• versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării; 

• rapoartele de avizare;

• versiunea finală adoptată a actului normativ.

Autorități precum Parlamentul sau Consiliile Locale oferă posibilitatea publicului de a participa la dezbaterile publice. 

Dacă ești interesat să participi la o ședința publică, primul pas de avut în vedere este verificarea site-ului sau a sediului autorității publice, unde se va afișa anunțul privind ședința publică, cuprinzând ora, data, locul său de desfășurare.  

Totuși, această participare nu este întotdeauna garantată, întrucât legea zice că participarea persoanelor interesate la ședințele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de ședințe, “în ordinea de precădere dată de interesul asociațiilor legal constituite în raport cu subiectul ședinței publice”, ordine stabilită de persoana care prezidează ședința publică. 

📌 Ce este o petiție? 

Prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris sau prin email, pe care un cetățean ori o organizație legal constituită o poate adresa autorităților. 

📌 Ce elemente trebuie să conțină o petiție? 

Singurul element obligatoriu pe care trebuie să îl conțină o petiție sunt datele tale de identificare. Petițiile anonime sunt clasate. Este, însă, în interesul tău ca petiția ta să descrie cât mai clar situația care te preocupă, precum și acțiunea pe care vrei să o ia respectiva instituție. 

📌 Cum transmit petiția mea către o autoritate publică?

Legea nu prevede un singur mod de a te adresa unei autorități publice. Așadar, există mai multe forme de a intra în contact cu ele, depinzând de la o instituție la alta. 

În general, modul tradițional de a te adresa unei autorități publice, pe lângă folosirea numerelor lor specifice de contact, este printr-o cerere scrisă, în format fizic sau electronic prin email, forma acesteia din nou depinzând de conținutul dorit. 

De asemenea, se pot formula cereri de audiență, caz în care vei discuta direct, în persoană, cu un reprezentant al respectivei instituții (în general cu atribuții de management). 

În cazul în care preferi o altă modalitate, un sfat util ar fi să verifici site-ul autorității căreia dorești să te adresezi, în  special secțiunea de contact unde vor fi precizate toate variantele disponibile. 

Astfel, unele instituții pun la dispoziție pe site formulare online de contact sau pentru depunerea petițiilor. O ultimă metodă posibilă ar fi folosirea unor aplicații mobile pentru trimiterea sesizărilor mai facil. Spre exemplu, numărul primăriilor din România care au propriile aplicații mobile este în creștere, între ele numărându-se Primăriile Sectoarelor 4 și 6 din București, precum și Primăriile orașelor Galați, Mioveni, Piatra Neamț, Sibiu și Târgoviște. 

📌 În cât timp trebuie să primesc un răspuns? 

Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să îți comunice răspunsul în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.

În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut cu cel mult 15 zile.

📌Ce se întâmplă dacă nu am petiționat instituția corectă? 

Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către autoritatea căreia i-ai transmis petiția către autoritățile sau instituția în a cărei atribuții intră rezolvarea problemelor semnalate în petiție.

Spre exemplu, dacă tu ai cerut de la Primărie o acțiune care ține, de fapt, de Prefectură, nu te îngrijora! Primăria are obligația să transmită mai departe cererea ta către Prefectură și să te informeze despre asta. 

În situația în care consideri că drepturile sau interesele tale sunt afectate de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, poți să formulezi o plângere împotriva instituției respective. 

De exemplu, dacă ai cerut o autorizație de la Primărie, iar aceasta ți-a fost refuzată, deși tu ai îndeplinit toate criteriile legale, poți să formulezi o plângere împotriva respectivei decizii. 

Pasul 1 - plângere prealabilă. Ca prim pas, trebuie să soliciți autorităţii publice care a emis actul, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, totală sau parțială, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.

Dacă primești un răspuns nefavorabil și de această dată, poți alege să treci la pasul 2. 

Pasul 2 - contencios administrativ. Contenciosul administrativ este un proces juridic prin care se judecă litigiile dintre cetățeni și administrația publică. Atunci când o persoană sau o companie are nemulțumiri legate de deciziile sau acțiunile luate de autorități, poate solicita unei instanțe să rezolve această dispută.

📌 Care este instanța căreia trebuie să mă adresez?

Când vorbim despre litigii privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la de până la 5 miliarde de lei, aceste litigii vor fi soluționate inițial de tribunale. 

Când vorbim despre litigii privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 5 miliarde de lei,  aceste litigii vor fi soluționate inițial de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de Apel, de regulă (adică, dacă prin lege specială nu se prevede altfel).

Poți găsi lista completă a instanțelor din România aici. 

📌 Cât timp am la dispoziție pentru a da statul în judecată?

Există mai multe termene pentru a da statul în judecată, depinzând de diverse circumstanțe precum forma actului care a determinat nemulțumirea persoanei. Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ care te vizează pe tine în mod specific și determinat sau prin care se solicită recunoaşterea unui drept încălcat şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea inițială sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii sau de la data expirării termenului legal de soluţionare a cererii. 

În anumite situații speciale, cererea poate fi introdusă şi peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.

Singurul parcurs disponibil precizat în lege pe care îl are la îndemână un cetățean care vrea să schimbe/inițieze o lege este inițiativa legislativă, ale cărei condiții sunt consacrate în Constituție. 

Este nevoie astfel de un număr de cel puţin 100.000 de semnături ale unor cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Dacă vorbim însă de schimbarea însăși Constituției, va fi nevoie de 500.000 de oameni, din jumătate dintre județele țării, iar numărul semnăturilor din fiecare dintre aceste județe (inclusiv din București) trebuie să fie de cel puțin 20.000. Aceste propuneri legislative pot fi luate în considerare numai în forma specifică cerută pentru proiectele de legi.

Însă, există și alte modalități indirecte prin care o inițiativă legislativă cetățenească poate ajunge în Parlament, modalități bazate pe discuții cu reprezentanții ministerelor sau cu diverși parlamentari dispuși să-și asume acel proiect de lege pentru a-l aduce în dezbatere. Nu există un parcurs procedural stabilit de lege prin care cineva poate să intre în contact cu diverși parlamentari sau reprezentanți ai Guvernului, ci doar posibilitatea de a li te adresa la datele de contact prevăzute pe site sau prin audiențe, evident ambele intermediate de un departament anume de Relații Publice sau măcar o persoană desemnată în acest rol. 

Atenție!  Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor:

• problemele fiscale (taxe, impozite etc.);

• prevederile caracter internaţional (de ex., ieșirea dintr-o anumită convenție internațională);

• amnistia şi graţierea (acte prin care se acordă o iertare colectivă sau generală pentru anumite infracțiuni sau condamnări). 

Dacă ești interesat să participi la o dezbatere publică privind un anumit act normativ, primul pas de avut în vedere este verificarea site-ului și sediului a autorității publice, unde se va afișa anunțul privind această acțiune. 

Anunțul ar trebui să cuprindă: 

• data publicării;

• nota de fundamentare și expunerea de motive, adică documentele prin care se justifică de ce este adoptat sau modificat respectivul act normativ. Scopul acesteia este de a oferi o transparență și o justificare pentru deciziile luate, astfel încât să poată fi evaluate și înțelese de către cei interesați;

• un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus;

• un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz;

• textul complet al proiectului actului respectiv.

Dacă se organizează și o întâlnire de consultare, vor fi incluse și informații despre termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ, alături de modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere şi luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului şi orice alte detalii de desfăşurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetăţean interesat). 

Atenție! Organizarea unei dezbateri publice privind proiectul legislativ în cauză este condiționată; acest lucru trebuie să fie cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.

În cadrul desfășurării dezbaterii publice în sine, aceasta se va finaliza în momentul în care toți participanții înscriși la cuvânt conform procedurilor transmise și-au exprimat punctul de vedere cu privire la proiectul legislativ. 

În termen de 10 zile calendaristice după dezbaterea publică, instituția în cauză trebuie să asigure accesul public, pe site-ul şi la sediul său, la următoarele documente: 

• minuta dezbaterii publice;

• recomandările scrise colectate;

• versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării; 

• rapoartele de avizare;

• versiunea finală adoptată a actului normativ.

Acțiunile de protest pot aduce în atenția publică probleme sociale, precum corupția, inegalitatea sau încălcarea drepturilor omului. Ele pot atrage atenția autorităților și publicului asupra acestor probleme, iar astfel, crește șansa de a găsi soluții și de a obține schimbări benefice.

Ai anumite obligații în calitate de participant la un protest:

• să respecți recomandările făcute de organizatorii adunărilor publice, împuterniciţii acestora sau organele de ordine;

• să nu împiedici desfăşurarea normală a adunărilor publice şi să nu inciți la asemenea acţiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale;

• să nu introduci sau să ai, în timpul adunărilor publice, obiecte periculoase (băuturi alcoolice, arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substanţe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, dispozitive pentru şocuri electrice ori alte obiecte ce pot fi folosite pentru acţiuni violente sau de tulburare a desfăşurării normale);

• să părăsești imediat adunările publice sau locul unde acestea se desfăşoară, când ai fost somat de către organizatori, împuterniciţii acestora sau de către organele de poliţie;

• să nu participi la adunări publice în stare de ebrietate, să nu consumi şi să nu distribui băuturi alcoolice sau droguri.

Pe lângă asta, condiția esențială este ca asemenea activităţi să se realizeze numai paşnic.

Acțiunile de protest pot aduce în atenția publică probleme sociale, precum corupția, inegalitatea sau încălcarea drepturilor omului. Ele pot atrage atenția autorităților și publicului asupra acestor probleme, iar astfel, crește șansa de a găsi soluții și de a obține schimbări benefice.

📌 Ce autoritate trebuie să contactez pentru a obține aprobarea? 

Trebuie să te adresezi, în scris, primarului unităţii administrativ-teritoriale (oraș, comună) pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea.

📌 De ce documente am nevoie?

Trebuie să depui declaraţia scrisă cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării manifestatiilor. În declarație trebuie să menționezi: 

• denumirea sub care este cunoscut grupul organizator;

• scopul manifestației;

• locul, data, ora începerii şi durata acţiunii;

• traseul pe care urmează să îl parcurgeți;

• numărul aproximativ al participanţilor;

• persoanele împuternicite să asigure şi să răspundă de măsurile de organizare;

• serviciile pe care le solicitați din partea consiliului local, a poliţiei locale şi jandarmeriei. 

📌 Ce obligații am în calitate de organizator? 

Ca organizator, ești obligat:

• să înregistrezi declaraţiile de desfăşurare a adunărilor publice la unităţile de jandarmi competente teritorial, cu cel puţin 48 de ore înainte;

• să stabilești persoanele responsabile pentru conducerea adunărilor publice;

• să asiguri  personal de ordine, care să poarte  însemne distinctive, stabilite împreună cu comandantul unităţii de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică;

• să delimitezi spaţiul de desfăşurare a adunărilor publice prin semne distinctive şi vizibile, iar când acestea se desfăşoară în deplasare, să ia măsuri pentru limitarea spaţiului de circulaţie ocupat;

• să achiți anticipat, pe bază de deviz şi factură, contravaloarea serviciilor şi a amenajărilor solicitate consiliilor locale pentru desfăşurarea normală a adunărilor publice;

• să stabilești traseele de afluire şi defluire a participanţilor şi să ia măsuri ca ocuparea spaţiilor destinate desfăşurării adunărilor publice să aibă loc cu puţin timp înainte de ora începerii activităţilor, iar părăsirea lor să se facă imediat după ora-limită stabilită;

• să iei măsuri pentru interzicerea participării la adunările publice a persoanelor care au asupra lor băuturi alcoolice sau care se află sub influenţa acestora;

• să iei măsuri pentru îndepărtarea participanţilor care, prin modul de manifestare, tulbură ordinea şi liniştea publică, iar când aceştia nu se supun, să îi semnaleze organelor de poliţie;

• să întrerupi imediat adunarea publică atunci când  au intervenit fapte de natură a afecta ordinea publică; după restabilirea ordinii adunarea publică poate continua în limita timpului iniţial aprobat;

• să interzici participarea la adunările publice a persoanelor care au asupra lor arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substanţe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, dispozitive pentru şocuri electrice ori alte obiecte ce pot fi folosite pentru acţiuni violente sau de tulburare a desfăşurării normale a acestora.

How to NGO este un site web care oferă informații legale actualizate despre cadrul legal care guvernează organizarea și operațiunile de zi cu zi ale ONG-urilor. Platforma își propune să explice într-un limbaj mai ușor accesibil legi și reglementări complicate, ajutând astfel reprezentanții ONG-urilor să utilizeze mai puține resurse pentru sarcinile juridice și administrative.

Construit alături de organizații resursă și de experți în domeniu, How to NGO este o platformă de învățare pentru organizațiile din societatea civilă. Un punct unic de centralizare a informației, cu resurse solide pentru toate tipurile de organizații, grupate pe categorii de activități și însoțite de materiale suport pentru oricine dorește să se perfecționeze.

Atenție! Pot să înființeze partide sau să se alăture unui partid deja existent numai persoanele care au cetâțenia română!

📌 De ce documente am nevoie pentru a înființa un partid nou?

• cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 2 membri fondatori;

• statutul partidului;

• programul partidului;

• actul de constituire, semnat de cel puţin 3 membri fondatori;

• o declaraţie privitoare la sediu şi la patrimoniul partidului;

• dovada deschiderii contului bancar.

📌 Care este procedura pe care trebuie să o urmez?

1. Se depun la Tribunalul Bucureşti documentele menționate anterior. 

2. Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile.

3. În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunţul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

📌 Ce obligații am în calitate de fondator? 

Întâi de toate, la nivel formal, în calitate de fondator al unui partid trebuie să întocmești o declarație pe proprie răspundere în ceea ce privește autenticitatea semnăturilor, declarație ce va fi anexată la lista semnăturilor necesare înregistrării partidului. 

De asemenea, fondatorul ar trebui să evite mereu faptele ce ar putea determina dizolvarea partidului. Printre acestea se pot număra:

• constatarea încălcării prevederilor constituționale

• când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice

• când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

• când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia;

• ca urmare a inactivităţii* constatate de Tribunalul Bucureşti 

Inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situaţii:

• nu a ţinut nicio adunare generală timp de 5 ani;

• nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare.

Există anumite condiții în ceea ce privește apartenența într-un partid politic. Așadar, pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot.

De asemenea, un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice. De aceea, la înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.

În ceea ce privește procesul efectiv al înscrierii, de obicei acesta este facil, persoanele interesate trebuind înainte de toate să completeze un formular online pe site-ul partidului, urmând ca mai apoi să înceapă procesul de selecție intern. 

📌 Cum se înființează asociația de proprietari? 

Asociația de proprietari se înființează cu acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor dintr-un imobil în care există mai multe locuințe, cu condiția de a exista minim 3 proprietari. 

Pentru a fi înființată, în cadrul primei adunări trebuie prezentat și adoptat statutul asociației de proprietari, care trebuie să cuprindă informații cu privire la:

• Denumire, sediu, durată de funcționare;

• Scopul, conform legii;

• Structura veniturilor și a cheltuielilor;

• Membrii asociației, precum și drepturile și obligațiile acestora;

• Modul în care este organizată și în care aceasta funcționează;

• Cum vor fi repartizate cheltuielile;

• Condițiile prin care aceasta poate fi dizolvată;

• Când și cum se permite accesul în proprietatea individuală de către președinte sau un membru din comitetul executiv al asociației;

• Amenajarea unui sediu în care se va desfășura activitatea și vor fi păstrate actele.

📌 Ce drepturi am ca membru al unei asociații de proprietari?

Ca membru al unei asociații de proprietari, ai următoarele drepturi:

• Să participi și să votezi la adunarea generală a respectivei asociații;

• Să îți înscrii candidatura, să candidezi, să alegi și să fii ales în structura organizatorică a asociației;

• Să fii informat în legătură cu activitatea asociației și să primești copie, la cerere, a oricărui document al acesteia;

• Să primești explicații referitoare la suma cu care trebuie să contribui în această asociație;

• Să adresezi președintelui, comitetului executiv sau instituțiilor specializate, plângeri cu privire la tulburarea liniștii și respectarea ordinii publice;

• Să soliciți anularea unei hotărâri ale asociației care este contrară cu ce prevede legea, sau cu interesele proprietarilor. 

📌 Ce obligații am ca membru al unei asociații de proprietari?

Ca proprietar ai obligația:

• Să anunți președintele asociației cu privire la orice schimbare intervenită la structura și numărul membrilor familiei, a persoanelor luate în spațiu sau a chiriașilor/comodatarilor, în termen de 10 zile de la schimbare, în scris;

• Să menții spațiul propriu într-o funcționare bună pe propria cheltuială;

• Să repari stricăciunile sau să acoperi cheltuielile reparațiilor necesare în cazul în care s-au produs stricăciuni în proprietatea individuală a unui vecin;

• Să permiți accesul președintelui asociației, a membrilor din comitetul executiv, a administratorului și al unei persoane calificate, în momentul în care trebuie să se realizeze lucrări care țin de proprietatea comună a proprietarilor;

• Să iei măsuri pentru repararea, consolidarea și modernizarea condominiului, pentru a putea menține un aspect armonios al întregului imobil.

Atribuțiile asociației de proprietari sunt:

• Alege și revocă funcțiile asociației de proprietari;

• Adoptă și modifică statutul imobilului;

• Adoptă, modifică sau revocă hotărârile cu privire la executarea lucrărilor de întreținere, reparații, modernizare, consolidare și reabilitare termică și eficiență energetică; cu privire la contactarea băncilor pentru a primi împrumuturi care să acopere cheltuielile pentru diferitele lucrări; asupra fondului anual de salarii și indemnizații și asupra cuantumului acestor; cu privire la modalitățile și tranșele de plată a contribuțiilor;

• Adoptă și modifică bugetul.

📌Cum se iau deciziile în asociațiile de proprietari?

Adunarea generală poate adopta hotărâri, dacă majoritatea (jumătate plus unu) proprietarilor membri ai asociației de proprietari sunt prezenți personal sau prin reprezentanți care au o împuternicire scrisă și semnată de către proprietarii în numele cărora votează.

Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul necesar de jumătate plus unu din membrii asociației de proprietari, întrunirea adunării generale se suspendă și se reconvoacă în termen de maximum 15 zile de la data primei convocări.  La adunarea generală reconvocată, dacă există dovada că toți membrii asociației de proprietari au fost convocați pe bază de tabel convocator sau prin poștă cu scrisoare recomandată și prin afișare la avizier, hotărârile pot fi adoptate, indiferent de numărul membrilor prezenți, prin votul majorității acestora.

Deciziile se iau cu acordul a două treimi din numărul total al proprietarilor, în ceea ce privește aspecte cu impact puternic, precum modernizarea, repararea sau amenajarea imobilului.