Permisul de ședere pe teritoriul României (pentru cetățenii străini)

Atenție! Vom include informații numai despre obținerea permisului de ședere, nu și a vizei de intrare pe teritoriul României. 

Dacă ești cetățean al unui stat din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau al Confederației Elvețiene și dorești să stai mai mult de 3 luni pe teritoriul României, trebuie să îți înregistrezi rezidența la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Certificatul de înregistrare se emite în aceeași zi și este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani, dar nu mai puțin de un an. Cartea de rezidență se emite în 90 de zile de la data depunerii cererii. 

Poți afla mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi de pe website-ul Inspectoratului General pentru Imigrări. 

📌 De ce documente am nevoie?

Documentele care ți se vor cere de către Inspectoratul General pentru Imigrări variază în funcție de scopul șederii tale în România. Enumerarea acestor activități nu are caracter limitativ. Pot fi înregistrați și cetățenii UE/SEE care desfășoară alte activități pe teritoriul României, în condițiile legii.

Angajare în muncă

1. cerere tip;

2. carte de identitate /paşaport (original şi copie);

3.  contract de muncă (original și copie) sau adeverință eliberată de angajator (original);

4. „print screen” din registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), la secțiunea unde se regăsesc datele referitoare la contractul de muncă, ștampilat și semnat de către angajator pentru confirmarea veridicității documentului prezentat. 

Detaşati

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau pașaport (original și copie);

3. contractul de detașare, adresă de detașare traduse și legalizate în condițiile legii și adresă din partea filialei / societății din România prin care să confirme faptul că ești detașat pe perioada stipulată în contractul de detașare.

Activităţi comerciale

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau paşaport (original și copie);

3. certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului, denumit în continuare ONRC prin care se poate face dovada că desfășori activități comerciale în condițiile legii. 

Activităţi economice

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau paşaport (original și copie);

3.  dovada faptului că solicitantul poate exercita activitatea economică - Certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului (original și copie). 

Activităţi profesionale

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau paşaport (original și copie);

3. dovada faptului că solicitantul poate exercita activitatea profesională – autorizație sau aviz (original și copie) eliberat conform legii speciale;

Voluntariat

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau paşaport (original și copie);

3. contract de voluntariat (original și copie) încheiat cu organizația gazdă, în conformitate cu dispozițiile legii speciale;

Activităţi umanitare

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau pașaport (original și copie);

3. avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea și sprijinirea activităților umanitare din cadrul Ministerului Sănătății Publice (original și copie);

4. adresă din partea organizației gazdă. 

Activităţi religioase

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau paşaport (original şi copie);

3. avizul Secretariatului de Stat pentru Culte (original şi copie);

4. adresă din partea organizației gazdă prin care se confirmă că persoana în cauză desfășoară activități religioase în cadrul acesteia, dacă avizul nu cuprinde această precizare. 

Rezidenţa în baza mijloacelor de întreţinere

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau paşaport (original şi copie);

3. dovada mijloacelor de întreținere;

4. dovada asigurării de sanatate – cu excepția persoanelor care au calitatea de asigurat fără plata contribuţiei potrivit art.213 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

Studii

1. cerere tip;

2. carte de identitate sau paşaport (original şi copie);

3. documente care atestă faptul ca ești înscris la o instituție de invăţământ acreditată;

4. dovada mijloacelor de întreţinere;

5. dovada asigurării de sănătate cu exceptia cazului în care te incadrezi art.213 alin.(1) lit. a) din Legea nr.95/2006, adică dacă ești student cu vârsta mai mică de 26 ani și nu realizezi venituri din muncă;

Sunt nomad digital

1. cerere

2. contractul de muncă, în original, încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să faci dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, însoţit de traducere autentificată, în limba română sau dovada deţinerii de cel puţin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;

3. un document în original, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă sau  de compania înregistrată în afara României pe care deții, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, rolul tău în cadrul companiei, precum şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei.

4. dovada realizării unui venit de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.

5. dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit.

6. document de trecere a frontierei;

7. o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obişnuit pentru cetăţenii români.

8. adeverinţă medicală.

9. taxe.

Poți afla mai multe despre documentele de care ai nevoie de pe website-ul Inspectoratului General pentru Imigrări, de aici sau aici. 

Ești solicitant de azil dacă ai cerut protecția statului român din cauza unor acte de persecuție, încălcări ale drepturilor omului sau conflictului armat din țara ta de origine, iar procedura de azil în cazul tău nu s-a finalizat. Cererile de azil sunt soluționate doar la centrele regionale de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil din București, Giurgiu, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare și Timișoara. Află mai multe despre procedura de azil de aici.

Documentul temporar de identitate îți atestă identitatea, dreptul de şedere pe teritoriul României în calitate de solicitant de azil şi reședinţa. Pe parcursul procedurii de azil, valabilitatea documentului va fi prelungită periodic, în funcţie de stadiul procedurii.

Documentul temporar de identitate care îți va fi eliberat va arăta precum acest model: 

📌 Cum obțin documentul temporar de identitate?

Ca să obții documentul temporar de identitate, trebuie să depui personal o cerere la ghișeul structurii competente din cadrul Direcției de Azil și Integrare a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). 

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi de pe website-ul Inspectoratului General pentru Imigrări. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru emiterea documentului temporar de identitate, va trebui să aduci următoarele documente: 

• Cerere tip; 

• Dovada reședinței tale (a locului unde locuiești), în cazul în care nu locuiești într-unul dintre Centrele Regionale de Proceduri și Cazare pentru solicitanții de azil din subordinea IGI; 

• Pașaportul tău sau un alt document de identitate care să includă fotografia ta. Chiar dacă nu ai în posesie niciunul dintre aceste acte ți se va elibera un document temporar de identitate, pe care va apărea mențiunea “identitate declarată”. 

Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege, ți se va atribui un cod numeric personal (CNP) care se notează  în documentul temporar de identitate. Codul numeric personal se atribuie de îndată, după înregistrarea cererii de azil în baza de date, în funcţie de reşedinţa ta. 

Ești refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare dacă acest statut ți-a fost acordat de către statul român în urma procedurii de azil. 

Permisul de ședere care îți va fi eliberat va arăta precum acest model: 

Refugiat:

Protecție subsidiară:

Valabilitate

Permisele de şedere se eliberează:

• pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat;

• pentru o perioadă de 2 ani, persoanelor cărora li s-a acordat protecţie subsidiară.

După expirare, se va elibera un nou permis de şedere cu aceeași valabilitate. 

📌 Cum obțin permisul de ședere? 

Pentru a obține permisul de ședere, trebuie să te adresezi biroului Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul unde ai reședința. Poți găsi lista completă a birourilor județene ale Inspectoratului General pentru Imigrări aici. Trebuie să mergi în persoană pentru a depune cererea. 

IGI îți va cere și dovada reședinței tale în România, care poate fi un titlu de proprietate, contract de locațiune (închiriere) înregistrat la ANAF, contract de comodat încheiat la notar sau alte documente similare. 

Nu se percep taxe pentru eliberarea permisului de şedere. Permisul de ședere se ridică de la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă cererea sau poate fi expediat, prin servicii de curierat, la reședința ta, pe cheltuiala ta.

Protecția temporară este o măsură excepțională a Uniunii Europene menită să asigure o protecție imediată și temporară persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Poți să afli mai multe despre drepturile tale ca beneficiar al protecției temporare aici. 

Permisul de ședere care îți va fi eliberat va arăta precum acest model: 

Protecția temporară durează până la data de 04.03.2025. Această perioadă poate fi extinsă cu încă un an sau, dimpotrivă, scurta, în funcție de decizia Consiliului Uniunii Europene și de modul în care evoluează situația din Ucraina. 

📌 Cum obțin permisul de ședere?

Vei primi permisul de ședere odată cu înregistrarea ca beneficiar al protecției temporare în România. Te poți înregistra la Biroul de Imigrări / Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil din județul unde te afli.

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru înregistrarea ca beneficiar al protecției temporare, va trebui să aduci următoarele documente: 

• Documentul tău de identitate - carte de identitate, pașport intern sau biometric, permis de conducere sau orice alt document autentic care include fotografia ta; 

• Dacă nu ești cetățean ucrainean, documente care dovedesc statutul tău în Ucraina  (ex. permis de ședere permanentă, document eliberat beneficiarilor unei forme de protecție internațională) sau documente care dovedesc legătura ta de familie cu un cetățean ucrainean (ex. carte de familie, certificat de naștere, certificat de căsătorie).  

La momentul prezentării în fața autorităților, vei parcurge următorii pași:

• Semnezi un consimțământ privind acordul de prelucrare a datelor tale cu caracter personal

• Ți se fac fotocopii ale documentelor personale prezentate

• Ți se verifică documentele personale

• Ești fotografiat

• Ți se înregistrează următoarele date: nume și prenume, data nașterii, cetățenia, sex, identitate, stare civilă, situația familială, legături de familie, adresa în România (dacă se cunoaște)

• Primești un permis de ședere pe teritoriul României cu un cod numeric personal (CNP)

Poți afla mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și de aici. 

După intrarea în România trebuie să obții un permis unic sau Cartea albastră a UE.

Permisul unic este un document de ședere care atestă dreptul tău de a locui și lucra în România în baza unui aviz de muncă pentru lucrător permanent. Acesta arată precum următorul model: 

📌 Cum obțin permisul unic? 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie? 

Pentru obținerea primului permis unic pentru angajare trebuie să prezinți următoarele documente:

• Cerere;

• documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) în original și copie;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit în original și copie;– contractul individual de muncă;– print screen din registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) la secțiunea unde se regăsesc date despre contractul individual de muncă, semnat de către angajator ;– salariul înscris;– adeverinta medicală– taxe.

Permisul unic se reînnoiește cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior. Pentru prelungirea ulterioară a dreptului de ședere (obținerea unui nou permis unic) trebuie să depuneți următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) în original și copie;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit în original și copie;

• contractul individual de muncă;

• salariul înscris;

• adeverinţa medicala;

• taxe.

Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de ședere pentru angajare/detașare va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazul în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Poți citi mai multe informații despre procedura pe care trebuie să o urmezi pe website-ul IGI. Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online și prin intermediul platformei Portal IGI. 

Cartea albastră UE este eliberată cetățenilor străini care sunt angajați în baza unui aviz de muncă pentru lucrător înalt calificat și care încheie contracte de muncă locale pe o perioadă de minim 1 an. Aceasta arată precum următorul model: 

📌 Cum obțin cartea albastră UE? 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie? 

Pentru obținerea primului permis unic sau Cartea albastră a UE pentru angajare trebuie să prezinți  următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) în original și copie;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit în original și copie;

• contractul individual de muncă;

• print screen din registrul general de evidență a salariaților la secțiunea unde se regăsesc date despre contractul individual de muncă, semnat de către angajator;

• salariul înscris;

• adeverinta medicală;

• taxe.

Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de ședere pentru angajare/detașare va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazul în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Cererea de prelungire a dreptului de ședere formulată de posesorul Cărții albastre a UE obținută într-un alt stat membru se soluționează în termen de 15 zile de la data primirii cererii.

Poți citi mai multe informații despre procedura pe care trebuie să o urmezi pe website-ul IGI. 

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie?

Documentele care ți se vor cere depind de situația ta specifică: 

Detașat:

a) cerere;

b) documentul de trecere a frontierei (original şi copie);

c) decizia de detaşare tradusă şi legalizată;

d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit (original și copie);

e) dovada mijloacelor de întreţinere cel puțin la nivelul salariului mediu brut pe economie;

f) dovada asigurării sociale de sănătate;

g) adeverinţa medicală;

h) taxe.

Angajat al unei persoane juridice cu sediul într-un stat membru UE sau al Spațiului Economic European, detașat în România: 

a) cerere;

b) documentul de trecere a frontierei (original şi copie);

c) decizie de detaşare tradusă și legalizată;

d) copia contractului individual de muncă, înregistrat la autorităţile competente din statul membru respectiv, tradus şi legalizat;

e) copie permis de şedere din statul membru UE sau SEE;

f) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit (original și copie);

g) dovada mijloacelor de întreţinere cel puțin la nivelul salariului minim brut pe economie;

h) dovada asigurării sociale de sănătate;

i) adeverinţa medicală;

j) taxe.

Șef de reprezentanță

a) cerere;

b) autorizaţia de funcţionare;

c) dovada existenței raporturilor juridice între solicitant și reprezentanță;

d) dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social;

e) dovada mijloacelor de întreţinere;

f) adeverință medicală;

g) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;

h) dovada asigurării sociale de sănătate;

i) taxe.

Șef de sucursală sau filială

a) cerere;

b) certificatul constatator eliberat de O.N.R.C.;

c) dovada existenței raporturilor juridice între tine și reprezentanță;

d) dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social;

e) adeverinţa medicală;

f) dovada mijloacelor de intreţinere;

g) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;

h) dovada asigurării sociale de sănătate;

i) taxe.

Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de ședere pentru angajare/detașare va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazul în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;

• scrisoare de acceptare la studii – se solicită doar la prima prelungire a dreptului de ședere;

• adeverința eliberată de instituția de învătământ prin care fac dovada ca sunt înscrisi la studii la o instituție de învătământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învățământ de zi, inclusiv participarea la cursuri de doctorat, în baza aprobării ministerului de resort;

• dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie);

• adeverința medicală;

• taxe. Permisele de şedere pentru bursierii statului român se acordă cu scutire de la plata taxelor.

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de ședere va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Există și niște situații de excepție:

• Dacă ești bursier al statului român, ești scutit de plata taxelor consulare, a permisului de ședere și nu trebuie să faci dovada mijloacelor de întreținere.

• Nu trebuie să faci dovada mijloacelor de întreținere nici dacă ești cetățean străin de etnie română (ai un ascendent care a avut sau are cetățenia română).

• Dacă ai peste 26 de ani, trebuie să ai asigurare medicală. 

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de ședere va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI.

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere

• documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;

• adeverința eliberată de instituția de învățământ;

• documente din care să rezulte că străinul participă la un program de schimb de elevi, realizat de o instituție constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;

• documente din care să rezulte că organizația este constituită și recunoscută, în condițiile legii;

• adeverința din partea organizației care realizează schimbul de elevi;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie);

• adeverința medicală;

• taxe.

Există și niște situații de excepție:

• Dacă ești bursier al statului român, ești scutit de plata taxelor consulare, a permisului de ședere și nu trebuie să faci dovada mijloacelor de întreținere.

• Nu trebuie să faci dovada mijloacelor de întreținere nici dacă ești cetățean străin de etnie română (ai un ascendent care a avut sau are cetățenia română).

• Dacă ai peste 26 de ani, trebuie să ai asigurare medicală. 

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de ședere va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI. 

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

Atenție! Nu se acordă permisul de şedere atunci când se constată:

• existenţa unei stări de bigamie sau poligamie (adică unul dintre voi este căsătorit de mai multe ori);

• că tu și soțul / soția nu mai aveți împreună o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă, pe teritoriul României (de exemplu, nu mai locuiți împreună, din motive care nu sunt obiective). 

Poți afla mai multe despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinești pentru a te căsători în România de aici. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;

• documentul de identitate al soțului/soției tale, cetățean român;

• certificatul de căsătorie eliberat de autoritățile române. În cazul în care v-ați căsătorit în străinătate, certificatul trebuie să fie transcris la Oficiile de Stare Civilă din România;

• declarație scrisă din care să rezulte că tu nu ești căsătorit(ă); 

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declari că are reședința pe teritoriul României în original și copie;

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• adeverința medicală;

• taxe.
  

Pentru obţinerea permisului de şedere temporară ca membru de familie al unui cetăţean român termenul de soluţionare este de până la 90 de zile, iar pentru cele ulterioare este de 30 de zile. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI. 

Poți să ceri un permis de ședere dacă conviețuiești cu un cetățean român, doar dacă aveți un copil împreună și niciunul dintre voi nu este căsătorit cu altcineva. 

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

Atenție! Nu se acordă permisul de şedere atunci când se constată că cetățeanul străin a recunoscut filiaţia unui copil român exclusiv în scopul obţinerii dreptului de şedere. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;

• documentul de identitate al cetățeanului român;

• certificatul de naștere al copilului, cetățean român, rezultat în urma conviețuirii dintre solicitant și cetățeanul român;

• declarația cetățeanului român din care să rezulte că conviețuiți (locuiți împreună);

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declari că are reședința pe teritoriul României, în original și copie;

• documente din care să rezulte că tu și partenerul / partenera ta sunteți necăsătoriți;

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• adeverința medicală;

• Taxe.

Pentru obţinerea permisului de şedere temporară ca membru de familie al unui cetăţean român termenul de soluţionare este de până la 90 de zile, iar pentru cele ulterioare este de 30 de zile. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI. 

Poți să ceri un permis de ședere dacă ești copilul unui cetățean român sau al soțului / soției acestuia, atât timp cât  locuiești împreună cu aceștia și te afli într-una dintre următoarele situații: 

• ai vârsta mai mică de 21 de ani; 

• ai vârsta cuprinsă între 21 și 26 ani, dar ești înscris(ă) la studii în România; 

• ești adult, dar nu te poți întreține singur(ă) din motive medicale. 

Nu contează dacă ești copilul lor natural sau adoptiv, legea română nu face diferența între aceste două categorii.

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere;

• documentul tău de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.), în original și copie;

• documentul de identitate al cetățeanului român;

• certificatul de naștere ori alte acte prin care se face dovada legăturii de rudenie eliberate de autoritățile competente, traduse și supralegalizate sau apostilate, în original și copie;

• declarația cetățeanului român din care rezultă că locuiți împreună;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României în original și copie;

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• adeverința medicală;

• Taxe.

ATENȚIE! În funcție de statul în care au fost eliberate actele care fac dovada legăturii de rudenie, va trebui să mai respecți niște formalități: 

1. Documentele eliberate de statele membre ale UE sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate de legalizare. 

2. Dacă traducerea în limba română este efectuată de un traducător autorizat din unul din statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, documentul nu mai trebuie să fie supralegalizat/apostilat. Statele cu care România a încheiat astfel de acorduri sunt: 

• Albania

• Austria 

• Belgia - în practică, este posibil să fie solicitată apostilarea 

• Bosnia și Herțegovina

• Croația

• Serbia

• Slovenia

• Macedonia de Nord

• Muntenegru

• Bulgaria - în practică, e posibil să fie solicitată apostilarea

• Republica Cehă

• Republica Slovacă

• Republica Moldova

• Republica Mongolia

• Polonia

• Federația Rusă

• Ucraina

• Ungaria

• Cuba

• Coreea de Nord

• China - solicită supralegalizare, cu excepția provinciilor Macau și Hong Kong, unde este solicitată apostila

• Franța 

3. Extrasul multilingv de naştere eliberat în baza Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, este scutit de traducere şi legalizare (Formular A-CIEC).

4. În cazul documentelor emise de către alte state, documentul va trebui să fie apostilat sau supralegalizat. 

Pentru obţinerea permisului de şedere temporară ca membru de familie al unui cetăţean român termenul de soluţionare este de până la 90 de zile, iar pentru cele ulterioare este de 30 de zile. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI. 

Poți să ceri un permis de ședere dacă ești părintele unui cetățean român, pe baza actelor care dovedesc legătura voastră de rudenie. Dacă copilul tău, cetățean român, este minor va trebui să demonstrezi și că se află în grija ta sau că îți îndeplinești obligația de a plăti pensia de întreținere cu regularitate. 

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere;

• documentul tău de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;

• documentul de identitate al copilului tău, cetățean român;

• documente care atestă legătura de rudenie eliberate de autoritățile competente, traduse și supralegalizate sau apostilate – copie și original

• în situația în care străinul este părintele unui minor cetățean român, trebuie să faci dovada faptului că minorul se află în întreținerea ta  sau că există obligația plătii pensiei de întreținere, obligație pe care ți-o îndeplinești cu regularitate;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit;

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• adeverința medicală;

• taxe.

ATENȚIE! În funcție de statul în care au fost eliberate actele care fac dovada legăturii de rudenie, va trebui să mai respecți niște formalități: 

1. Documentele eliberate de statele membre ale UE sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate de legalizare. 

2. Dacă traducerea în limba română este efectuată de un traducător autorizat din unul din statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, documentul nu mai trebuie să fie supralegalizat/apostilat. Statele cu care România a încheiat astfel de acorduri sunt: 

• Albania

• Austria 

• Belgia - în practică, este posibil să fie solicitată apostilarea 

• Bosnia și Herțegovina

• Croația

• Serbia

• Slovenia

• Macedonia de Nord

• Muntenegru

• Bulgaria - în practică, e posibil să fie solicitată apostilarea

• Republica Cehă

• Republica Slovacă

• Republica Moldova

• Republica Mongolia

• Polonia

• Federația Rusă

• Ucraina

• Ungaria

• Cuba

• Coreea de Nord

• China - solicită supralegalizare, cu excepția provinciilor Macau și Hong Kong, unde este solicitată apostila

• Franța 

3. Extrasul multilingv de naştere eliberat în baza Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, este scutit de traducere şi legalizare (Formular A-CIEC).

4. În cazul documentelor emise de către alte state, documentul va trebui să fie apostilat sau supralegalizat. 

Pentru obţinerea permisului de şedere temporară ca membru de familie al unui cetăţean român termenul de soluţionare este de până la 90 de zile, iar pentru cele ulterioare este de 30 de zile. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI. 

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

Atenție! Nu se acordă permisul de şedere atunci când se constată:

• existenţa unei stări de bigamie sau poligamie (adică unul dintre voi este căsătorit de mai multe ori);

• că tu și soțul / soția nu mai aveți împreună o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă, pe teritoriul României (de exemplu, nu mai locuiți împreună, din motive care nu sunt obiective). 

Poți afla mai multe despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinești pentru a te căsători în România de aici. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere;

• documentul tău de trecere a frontierei (pașaport, titlu de călătorie etc.), în original și copie;

• certificatul de căsătorie, eliberat de autoritățile competente, în original și copie. Dacă v-ați căsătorit în afara României, certificatul de căsătorie mai trebuie să fie tradus și / sau supralegalizat/apostilat, după caz;

• declarația scrisă a soțului / soției sau alte documente din care să rezulte că nu există o stare de bigamie sau poligamie;

• declarația scrisă a soțului / soției din care să rezulte că veți locui  efectiv împreună;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit – original și copie;

• dovada mijloacelor de întreținere. Dacă soțul / soția ta are statutul de refugiat sau de beneficiar al protecției subsidiare pe teritoriul României, nu trebuie să mai faceți dovada mijloacelor de întreținere;

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• adeverința medicală;

• taxe.

ATENȚIE! În funcție de statul în care au fost eliberate actele care fac dovada legăturii de rudenie, va trebui să mai respecți niște formalități: 

1. Documentele eliberate de statele membre ale UE sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate de legalizare. 

2. Dacă traducerea în limba română este efectuată de un traducător autorizat din unul din statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, documentul nu mai trebuie să fie supralegalizat/apostilat. Statele cu care România a încheiat astfel de acorduri sunt: 

• Albania

• Austria 

• Belgia - în practică, este posibil să fie solicitată apostilarea 

• Bosnia și Herțegovina

• Croația

• Serbia

• Slovenia

• Macedonia de Nord

• Muntenegru

• Bulgaria - în practică, e posibil să fie solicitată apostilarea

• Republica Cehă

• Republica Slovacă

• Republica Moldova

• Republica Mongolia

• Polonia

• Federația Rusă

• Ucraina

• Ungaria

• Cuba

• Coreea de Nord

• China - solicită supralegalizare, cu excepția provinciilor Macau și Hong Kong, unde este solicitată apostila

• Franța 

3. Extrasul multilingv de naştere eliberat în baza Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, este scutit de traducere şi legalizare (Formular A-CIEC).

4. În cazul documentelor emise de către alte state, documentul va trebui să fie apostilat sau supralegalizat. 

Cererea de acordare sau prelungire a permisului de şedere pentru membrii de familie ai cetăţenilor non UE/SEE va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI. 

După intrarea în România trebuie să obții un document care atestă dreptul tău de ședere în România. Din punct de vedere administrativ, membrul tău de familie, cetățean străin cu rezidența în România, va purta numele de “sponsor”. 

Poți obține documentul de a formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești.

Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

📌 De ce documente am nevoie?

Pentru obținerea permisului  trebuie să prezinți următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (pașaport, titlu de călătorie etc.), în original și copie;

• certificatul de naștere ori alte acte prin care se face dovada legăturii de rudenie eliberate de autoritățile competente, în original și copie. Dacă acestea sunt eliberate de un alt stat decât România, documentele mai trebuie să fie traduse și / sau supralegalizate / apostilate, după caz;

• declarația scrisă a sponsorului din care să rezulte că veți locui efectiv împreună.

• dacă este cazul, declarațía scrisă a persoanei care deține împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor pentru care se solicită reîntregirea familiei, din care să rezulte consimțământul că acesta să locuiască împreună cu sponsorul pe teritoriul României;

• copia documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României;

• declarație în forma autentică/document eliberat de o instituție medicală;

• dovada deținerii legale a spațiului de locuit – original și copie;

• dovada mijloacelor de întreținere. Dacă sponsorul tău are statutul de refugiat sau de beneficiar al protecției subsidiare pe teritoriul României, nu trebuie să mai faceți dovada mijloacelor de întreținere;

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• adeverința medicală;

• taxe.
  

ATENȚIE! În funcție de statul în care au fost eliberate actele care fac dovada legăturii de rudenie, va trebui să mai respecți niște formalități: 

1. Documentele eliberate de statele membre ale UE sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate de legalizare. 

2. Dacă traducerea în limba română este efectuată de un traducător autorizat din unul din statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, documentul nu mai trebuie să fie supralegalizat/apostilat. Statele cu care România a încheiat astfel de acorduri sunt: 

• Albania

• Austria 

• Belgia - în practică, este posibil să fie solicitată apostilarea 

• Bosnia și Herțegovina

• Croația

• Serbia

• Slovenia

• Macedonia de Nord

• Muntenegru

• Bulgaria - în practică, e posibil să fie solicitată apostilarea

• Republica Cehă

• Republica Slovacă

• Republica Moldova

• Republica Mongolia

• Polonia

• Federația Rusă

• Ucraina

• Ungaria

• Cuba

• Coreea de Nord

• China - solicită supralegalizare, cu excepția provinciilor Macau și Hong Kong, unde este solicitată apostila

• Franța 

3. Extrasul multilingv de naştere eliberat în baza Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, este scutit de traducere şi legalizare (Formular A-CIEC).

4. În cazul documentelor emise de către alte state, documentul va trebui să fie apostilat sau supralegalizat. 

Cererea de acordare sau prelungire a permisului de şedere pentru membrii de familie ai cetăţenilor non UE/SEE va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Trebuie să depui cererea de reînnoire a permisului de ședere cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi și despre actele de care ai nevoie de pe website-ul IGI. 

Conform legii, dreptul de ședere pe termen lung se acordă, la cerere, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluționării cererii, sunt titulari ai unui drept de ședere temporară sau beneficiari ai protecției internaționale (refugiați, beneficiari ai protecției subsidiare) în România.

NU poți obține dreptul de ședere pe termen lung dacă faci parte dintr-una dintre următoarele categorii: 

• Ești titular al unui drept de ședere în scop de studii în România. Așadar, nu vei putea să aplici pentru dreptul de ședere pe termen lung cât timp ești student. Dacă decizi să o faci însă, după ce ți-ai schimbat scopul șederii în România, se ia în calcul jumătate din perioada de ședere în scop de studii la calculul perioadei totale de ședere în România. 

• Ești beneficiar al protecției temporare în România; 

• Ești solicitant de azil; 

• Ești titular al dreptului de ședere temporară conferit de viza de scurtă ședere, viza diplomatică sau de serviciu;

Ești titular al unui drept de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.

Ești refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare dacă acest statut ți-a fost acordat de către statul român în urma procedurii de azil. 

Permisul de ședere care îți va fi eliberat va arăta precum acest model: 

Refugiat

Protecție subsidiară:

Pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung trebuie să fi avut o şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 4 ani. 

Şederea este considerată continuă atunci când:

• Nu ai lipsit de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive sau mai mult de 10 luni în total; 

• Nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional împotriva ta (nu ai fost returnat în țara ta de origine din cauza depășirii termenului tău de ședere legală sau din alte motive). 

Primul pas pentru a-ți stabili domiciliul în România este obţinerea dreptului de şedere pe termen lung. În acest sens trebuie să depui următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;

• acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie și original);

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• dovada mijloacelor de întreţinere; 

• certificatul de cazier judiciar eliberat de autorităţile române. Îți poți obține certificatul de cazier judiciar de la orice unitate de poliție care are un birou de cazier judiciar sau online, de pe www.ghiseul.ro. Certificatul se eliberează în termen de 3 zile de la solicitare și este valabil timp de 6 luni;

• documente de stare civilă (dacă este cazul). 

Odată ce îți este acordat dreptul de ședere pe termen lung, trebuie să depui următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în original și copie;

• acte doveditoare privind spațiul de locuit, în original și copie;

• certificatul de naștere tradus şi supralegalizat/apostilat (în funcţie de statul emitent al documentului);

• consimţământul în forma autentică al părintelui care nu are drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României, dacă este cazul.

ATENȚIE! În funcție de statul în care au fost eliberate actele care fac dovada legăturii de rudenie, va trebui să mai respecți niște formalități: 

1. Documentele eliberate de statele membre ale UE sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate de legalizare. 

2. Dacă traducerea în limba română este efectuată de un traducător autorizat din unul din statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, documentul nu mai trebuie să fie supralegalizat/apostilat. Statele cu care România a încheiat astfel de acorduri sunt: 

• Albania

• Austria 

• Belgia - în practică, este posibil să fie solicitată apostilarea 

• Bosnia și Herțegovina

• Croația

• Serbia

• Slovenia

• Macedonia de Nord

• Muntenegru

• Bulgaria - în practică, e posibil să fie solicitată apostilarea

• Republica Cehă

• Republica Slovacă

• Republica Moldova

• Republica Mongolia

• Polonia

• Federația Rusă

• Ucraina

• Ungaria

• Cuba

• Coreea de Nord

• China - solicită supralegalizare, cu excepția provinciilor Macau și Hong Kong, unde este solicitată apostila

• Franța 

3. Extrasul multilingv de naştere eliberat în baza Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, este scutit de traducere şi legalizare (Formular A-CIEC).

4. În cazul documentelor emise de către alte state, documentul va trebui să fie apostilat sau supralegalizat. 

Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care ești membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă ai reglementată şederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.

Pentru a obține dreptul și, ulterior, permisul de ședere pe termen lung, trebuie să te adresezi formațiunii teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești. Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi de pe website-ul Inspectoratului General pentru Imigrări sau din acest ghid, elaborat de către Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) special pentru refugiații beneficiarii protecției subsidiare care doresc să obțină dreptul de ședere pe termen lung sau cetățenia română. 

Pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung trebuie să fi avut o şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani. 

Şederea este considerată continuă atunci când:

• Nu ai lipsit de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive sau mai mult de 10 luni în total; 

• Nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional împotriva ta (nu ai fost returnat în țara ta de origine din cauza depășirii termenului tău de ședere legală sau din alte motive). 

Primul pas pentru a-ți stabili domiciliul in România este obţinerea dreptului de şedere pe termen lung. În acest sens trebuie să depui următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;

• acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie și original);

• dovada asigurării sociale de sănătate;

• dovada mijloacelor de întreţinere; 

• certificatul de cazier judiciar eliberat de autorităţile române. Îți poți obține certificatul de cazier judiciar de la orice unitate de poliție care are un birou de cazier judiciar sau online, de pe www.ghiseul.ro. Certificatul se eliberează în termen de 3 zile de la solicitare și este valabil timp de 6 luni;

• documente de stare civilă (dacă este cazul). 

Odată ce îți este acordat dreptul de ședere pe termen lung, trebuie să depui următoarele documente:

• cerere;

• documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în original și copie;

• acte doveditoare privind spațiul de locuit, în original și copie;

• certificatul de naștere tradus şi supralegalizat/apostilat (în funcţie de statul emitent al documentului);

• consimţământul în forma autentică al părintelui care nu are drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României, dacă este cazul.

ATENȚIE! În funcție de statul în care au fost eliberate actele care fac dovada legăturii de rudenie, va trebui să mai respecți niște formalități: 

1. Documentele eliberate de statele membre ale UE sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate de legalizare. 

2. Dacă traducerea în limba română este efectuată de un traducător autorizat din unul din statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, documentul nu mai trebuie să fie supralegalizat/apostilat. Statele cu care România a încheiat astfel de acorduri sunt: 

• Albania

• Austria 

• Belgia - în practică, este posibil să fie solicitată apostilarea 

• Bosnia și Herțegovina

• Croația

• Serbia

• Slovenia

• Macedonia de Nord

• Muntenegru

• Bulgaria - în practică, e posibil să fie solicitată apostilarea

• Republica Cehă

• Republica Slovacă

• Republica Moldova

• Republica Mongolia

• Polonia

• Federația Rusă

• Ucraina

• Ungaria

• Cuba

• Coreea de Nord

• China - solicită supralegalizare, cu excepția provinciilor Macau și Hong Kong, unde este solicitată apostila

• Franța 

3. Extrasul multilingv de naştere eliberat în baza Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, este scutit de traducere şi legalizare (Formular A-CIEC).

4. În cazul documentelor emise de către alte state, documentul va trebui să fie apostilat sau supralegalizat. 

Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care ești membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă ai reglementată şederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.

Pentru a obține dreptul și, ulterior, permisul de ședere pe termen lung, trebuie să te adresezi formațiunii teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiești. Poți găsi aici lista formațiunilor IGI de la nivel național. 

Ai posibilitatea de a depune documentele și de a te programa online prin intermediul platformei Portal IGI. 

Află mai multe despre procedura pe care trebuie să o urmezi de pe website-ul Inspectoratului General pentru Imigrări.