Despre ce vrei să afli mai multe?

📌 Minorii cu vârste mai mici de 15 ani nu au voie să se angajeze. 

Dacă ai mai puțin de 15 ani, poți să fii plătit pentru activități culturale, artistice, sportive, publicitare sau de modeling. Plata se va face în baza unui contract, către părinții sau reprezentantul tău legal. 

Activitățile pe care le poți desfășura sunt:

• actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, precum şi orice alte concursuri sau activităţi de scenă;

• actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat sau model la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune; 

• figurant sau model la şedinţe foto; 

• figurant sau model la prezentări de modă; 

• sportiv profesionist în sport de performanţă.

Activitățile pot să aibă loc doar în timpul zilei (în funcție de vârsta ta, dar nu mai târziu de ora 22:00) și trebuie să ai alături de tine un părinte, reprezentant legal sau însoțitor. Vei avea parte de mai multe pauze și de program de muncă redus, potrivit vârstei tale.

📌 ATENȚIE!

Este obligatoriu ca părintele sau reprezentantul tău legal să informeze în scris serviciul de asistență socială înainte să desfășori activitățile pentru care vei fi plătit. I se vor cere și următoarele documente:

• Certificatul tău de naștere - copie;

• Actul de identitate al părintelui, reprezentantului legal sau însoțitorului, după caz - copie;

• Adeverință medicală eliberată de medicul pediatru, care atestă dacă ești apt medical să desfășori activitatea. Dacă faci sport de performanță, va trebui să obții și o adeverință medicală de la doctorul de medicină sportivă; 

• Aviz de la un psiholog, prin care se precizează dacă ești pregătit pentru această activitate, dacă ești de acord să desfășori activitatea, și alte recomandări; 

• Adeverință de la grădiniță, școală sau liceu, dacă activitatea pe care o desfășori are loc în timpul programului de la școală. 

Serviciul de asistență cere toate aceste documente ca să se asigure că nu ești exploatat. 

Dacă crezi că ești într-o situație de abuz sau exploatare, poți să suni la numărul de telefon 119  - Telefonul Copilului. Apelul este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă. Linia este disponibilă 24 de ore din 24.  

Ca minor, poți să fii plătit pentru activități culturale, artistice, sportive, publicitare sau de modeling. Plata se va face în baza unui contract, către părinții sau reprezentantul tău legal. 

📌 Activitățile pe care le poți desfășura sunt:

• actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, precum şi orice alte concursuri sau activităţi de scenă;

• actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat sau model la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune; 

• figurant sau model la şedinţe foto; 

• figurant sau model la prezentări de modă; 

• sportiv profesionist în sportul de performanţă.

Activitățile pot să aibă loc doar în timpul zilei (în funcție de vârsta ta, dar nu mai târziu de ora 22:00) și trebuie să ai alături de tine un părinte, reprezentant legal sau însoțitor. Vei avea parte de mai multe pauze și de program de muncă redus, potrivit vârstei tale.

📌 ATENȚIE!

Este obligatoriu ca părintele sau reprezentantul tău legal să informeze în scris serviciul de asistență socială înainte să desfășori activitățile pentru care vei fi plătit. I se vor cere și următoarele documente:

• Certificatul tău de naștere - copie;

• Actul de identitate al părintelui, reprezentantului legal sau însoțitorului, după caz - copie;

• Adeverință medicală eliberată de medicul pediatru, care atestă dacă tu ești apt medical să desfășori activitatea. Dacă faci sport de performanță, va trebui să obții și o adeverință medicală de la doctorul de medicină sportivă;

• Aviz de la un psiholog, prin care se precizează dacă ești pregătit pentru această activitate, dacă ești de acord să desfășori activitatea, și alte recomandări;

• Adeverință de la grădiniță, școală sau liceu, dacă activitatea pe care o desfășori are loc în timpul programului de la școală. 

Serviciul de asistență cere toate aceste documente ca să se asigure că nu ești exploatat. Dacă crezi că ești într-o situație de abuz sau exploatare, poți să suni la numărul de telefon 119  - Telefonul Copilului. Apelul este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă. Linia este disponibilă 24 de ore din 24. 

Dacă vrei să ne sprijini să continuăm, trimite un sms cu textul PUTEM la 8864 și donezi 4 Euro lunar către Code for Romania. 

Dacă ai 15 ani, te poți angaja numai cu acordul părinților sau al reprezentantului legal. Acordul lor trebuie notat într-o declarație care se poate face la orice birou notarial. Părinții sau reprezentantul legal trebuie să se prezinte la notariat cu următoarele documente:

• Actele de identitate ale părinților sau ale reprezentantului legal;

• Certificatul tău de naștere;

Costul unei astfel de declarații la notar începe de la 100 RON. 

📌 Poți să fii angajat cu:

• Normă parțială (part-time);

• Normă întreagă (full-time) - 6h/zi sau 30h/săptămână; 

Angajatorul tău nu are voie să te pună să lucrezi în condiții periculoase, nepotrivite vârstei tale sau abilităților tale fizice. De asemenea, angajatorul nu are voie să te pună să lucrezi noaptea (între orele 22:00 și 06:00). 

Chiar dacă vei lucra mai puțin timp decât un adult, angajatorul tău nu va avea voie să te plătească cu un salariu mai mic decât salariul minim pe economie (3300 RON brut, respectiv 2079 RON net / “în mână”). 

📌 ATENȚIE!

Dacă crezi că ești într-o situație de abuz sau exploatare, poți să suni la numărul de telefon 119  - Telefonul Copilului. Apelul este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă. Linia este disponibilă 24 de ore din 24. 

Ca minor, poți să fii plătit pentru activități culturale, artistice, sportive, publicitare sau de modeling. Plata se va face în baza unui contract, către părinții sau reprezentantul tău legal. 

📌 Activitățile pe care le poți desfășura sunt:

• actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, precum şi orice alte concursuri sau activităţi de scenă;

• actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat sau model la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune; 

• figurant sau model la şedinţe foto; 

• figurant sau model la prezentări de modă; 

• sportiv profesionist în sportul de performanţă.

Activitățile pot să aibă loc doar în timpul zilei (în funcție de vârsta ta, dar nu mai târziu de ora 22:00) și trebuie să ai alături de tine un părinte, reprezentant legal sau însoțitor. Vei avea parte de mai multe pauze și de program de muncă redus, potrivit vârstei tale.

📌 ATENȚIE!

Este obligatoriu ca părintele sau reprezentantul tău legal să informeze în scris serviciul de asistență socială înainte să desfășori activitățile pentru care vei fi plătit. I se vor cere și următoarele documente:

• Certificatul tău de naștere - copie;

• Actul de identitate al părintelui, reprezentantului legal sau însoțitorului, după caz - copie;

• Adeverință medicală eliberată de medicul pediatru, care atestă dacă tu ești apt medical să desfășori activitatea. Dacă faci sport de performanță, va trebui să obții și o adeverință medicală de la doctorul de medicină sportivă; 

• Aviz de la un psiholog, prin care se precizează dacă ești pregătit pentru această activitate, dacă ești de acord să desfășori activitatea, și alte recomandări; 

• Adeverință de la grădiniță, școală sau liceu, dacă activitatea pe care o desfășori are loc în timpul programului de la școală. 

Serviciul de asistență cere toate aceste documente ca să se asigure că nu ești exploatat. Dacă crezi că ești într-o situație de abuz sau exploatare, poți să suni la numărul de telefon 119  - Telefonul Copilului. Apelul este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă. Linia este disponibilă 24 de ore din 24. 

Dacă ai între 16 și 18 ani, te poți angaja fără să ai nevoie de acordul scris al părinților sau al reprezentantului tău legal. 

Poți să fii angajat cu:

• Normă parțială (part-time);

• Normă întreagă (full-time) - 6h/zi sau 30h/săptămână; 

Angajatorul tău nu are voie să te pună să lucrezi în condiții periculoase, nepotrivite vârstei tale sau abilităților tale fizice. De asemenea, angajatorul nu are voie să te pună să lucrezi noaptea (între orele 22:00 și 06:00). 

Chiar dacă vei lucra mai puțin timp decât un adult, angajatorul tău nu va avea voie să te plătească cu un salariu mai mic decât salariul minim pe economie (3300 RON brut, respectiv 2079 RON net / “în mână”). 

📌 ATENȚIE!

Dacă crezi că ești într-o situație de abuz sau exploatare, poți să suni la numărul de telefon 119  - Telefonul Copilului. Apelul este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă. Linia este disponibilă 24 de ore din 24.

Spre deosebire de un contract de muncă “clasic”, ucenicia presupune că te vei forma profesional la locul de muncă. 

Ca ucenic cu vârsta cuprinsă între 16 și și 18 ani, norma ta de lucru nu poate fi mai mare de 6h/zi sau 30h/săptămână.

Ucenicia este considerată vechime în muncă. La finalul perioadei de ucenicie vei primi un certificat care va atesta nivelul de calificare pe care l-ai atins. 

Contractul de ucenicie se va încheia întotdeauna pe perioadă determinată. Durata lui depinde în funcție de nivelul de calificare pentru care te pregătești, de la 6 luni la 3 ani. 

Pentru activitatea desfășurată în timpul uceniciei, angajatorul tău nu va avea voie să te plătească cu un salariu mai mic decât salariul minim pe economie (3300 RON brut, respectiv 2079 RON net / “în mână”). 

Pentru a participa la un program de ucenicie, te poți înregistra în baza de date a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) în raza căreia au domiciliul (locuința principală, trecută în actul de identitate) sau reședința (adresa la care declari că ai locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu). Trebuie să prezinți următoarele documente: 

a) actul de identitate, în original şi în copie; 

b) actele de studii și de calificare, în original și copie; 

c) adeverință medicală din care să rezulte că ești apt de muncă sau ai eventuale restricții medicale;

d) cerere standardizată, pe care o obții de la AJOFM. 

Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici.

Ca cetățean român, dreptul tău la muncă nu poate fi îngrădit. Desigur, dacă profesia pe care ți-ai ales-o are anumite reguli (de exemplu, e necesară terminarea liceului sau să fii calificat), acestea trebuie respectate. 

📌 Poți să fii angajat cu:

• Normă parțială (part-time) - cel mai adesea, 4h/zi sau 20h/săptămână;

• Normă întreagă (full-time) - 8h/zi sau 40h/săptămână. 

Poți, de asemenea, să ai mai multe contracte de muncă, cu condiția să nu depășești 12h/zi. 

📌 Îți poți găsi un loc de muncă de unul singur astfel:

• Contactând direct firme sau organizații care angajează; 

• Pe platforme online specializate (ex. LinkedIn, Best Jobs, Hipo etc.).

Pentru a crește șansele să fii angajat, este important să cauți acele posturi care se potrivesc cunoștințelor și abilităților tale. Cele mai multe locuri de muncă calificate cer să ai 8 sau 10 clase absolvite sau recunoscute în România. În caz că vrei să te califici la locul de muncă, poți să alegi să faci un stagiu de ucenicie. 

Dacă nu reușești să îți găsești un loc de muncă de unul singur, te poți adresa Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici.

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)!

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă (fluturaș de salariu).

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

Dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Spre deosebire de un contract de muncă “clasic”, ucenicia presupune că te vei forma profesional la locul de muncă. 

Ucenicia este considerată vechime în muncă. La finalul perioadei de ucenicie vei primi un certificat care va atesta nivelul de calificare pe care l-ai atins. 

Contractul de ucenicie se va încheia întotdeauna pe perioadă determinată. Durata lui depinde în funcție de nivelul de calificare pentru care te pregătești, de la 6 luni la 3 ani. 

Pentru activitatea desfășurată în timpul uceniciei, angajatorul tău nu va avea voie să te plătească cu un salariu mai mic decât salariul minim pe economie 3300 RON brut, respectiv 2079 RON net / “în mână”).

Pentru a participa la un program de ucenicie, te poți înregistra în baza de date a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) în raza căreia ai domiciliul (locuința principală, trecută în actul de identitate) sau reședința (adresa la care declari că ai locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu). Trebuie să prezinți următoarele documente: 

a) actul de identitate, în original şi în copie; 

b) actele de studii și de calificare, în original și copie; 

c) adeverință medicală din care să rezulte ești apt de muncă sau că ai eventuale restricții medicale;

d) cerere standardizată, pe care o obții de la AJOFM. 

Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici.

Ca cetățean român, dreptul tău la muncă nu poate fi îngrădit. Desigur, dacă profesia pe care ți-ai ales-o are anumite reguli (de exemplu, e necesară terminarea liceului sau să fii calificat), acestea trebuie respectate. 

📌 Poți să fii angajat cu:

• Normă parțială (part-time) - cel mai adesea, 4h/zi sau 20h/săptămână;

• Normă întreagă (full-time) - 8h/zi sau 40h/săptămână. 

Poți, de asemenea, să ai mai multe contracte de muncă, cu condiția să nu depășești 12h/zi. 

📌 Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) te pot ajuta cu mai multe tipuri de servicii:

• informarea şi consilierea profesională;

• medierea muncii - punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

• formarea profesională;

• evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în context nonformal și informal.

Pentru a avea acces la aceste servicii, trebuie să te înscrii la Agenția din județul unde ai reședința. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici .

📌 Ca să te înscrii pentru serviciile de mediere, trebuie să depui o serie de documente:

• Act de identitate;

• Declarație privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

• Cerere pentru înscrierea în evidență în vederea medierii;

• Cerere pentru acordarea serviciilor de mediere.

Poți accesa documentele în format online aici.

Dacă ești cetățean al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, te poți încadra în muncă în aceleași condiții ca și cetățenii români. Nu ai nevoie de un aviz de angajare sau de viză!

Dacă plănuiești să locuiești pe teritoriul României pentru mai mult de 3 luni, trebuie să te înregistrezi la biroul Inspectoratului General pentru Imigrări din județul unde locuiești. Poți găsi lista completă a birourilor județene ale Inspectoratului General pentru Imigrări aici.

Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract cu maxim 4h/zi.

📌 Îți poți găsi un loc de muncă de unul singur astfel:

• Contactând direct firme sau organizații care angajează; 

• Pe platforme online specializate (ex. LinkedIn, Best Jobs, Hipo etc.).

Pentru a crește șansele să fii angajat, este important să cauți acele posturi care se potrivesc cunoștințelor și abilităților tale. Cele mai multe locuri de muncă calificate cer să ai 8 sau 10 clase absolvite sau recunoscute în România. În caz că vrei să te califici la locul de muncă, poți să alegi să faci un stagiu de ucenicie. 

Dacă nu reușești să îți găsești un loc de muncă de unul singur, te poți adresa Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici .

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)!

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă (fluturaș de salariu).

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

Dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Protecția temporară este o măsură excepțională a Uniunii Europene menită să asigure o protecție imediată și temporară persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Poți să afli mai multe despre drepturile tale ca beneficiar al protecției temporare aici.

Dacă nu ești prea sigur care este statutul tău în România, uită-te la permisul tău de ședere. Statutul tău va fi întotdeauna notat în clar pe permis, precum în acest exemplu:

Dacă beneficiezi de protecție temporară în România te poți angaja pe baza permisului de ședere. Nu ai nevoie de un aviz de angajare sau de viză!

În cazul în care nu ai actele necesare (diplome, certificări, atestări) vei da o declarație pe propria răspundere că ai avut parte de pregătire sau ai experiență în domeniu și că nu ai antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășori. Conform legii, există profesii pe care nu poți să le practici dacă ai comis anumite fapte. De exemplu, nu poți lucra la o firmă de securitate dacă ai comis în mod intenționat o infracțiune (de exemplu, ai furat). 

Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract cu maxim 4h/zi.

📌 Îți poți găsi un loc de muncă de unul singur astfel:

• Contactând direct firme sau organizații care angajează; 

• Pe platforme online specializate (ex. LinkedIn, Best Jobs, Hipo etc.).

Pentru a crește șansele să fii angajat, este important să cauți acele posturi care se potrivesc cunoștințelor și abilităților tale. Cele mai multe locuri de muncă calificate cer să ai 8 sau 10 clase absolvite sau recunoscute în România. În caz că vrei să te califici la locul de muncă, poți să alegi să faci un stagiu de ucenicie. 

Dacă nu reușești să îți găsești un loc de muncă de unul singur, te poți adresa Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici.

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)!

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă (fluturaș de salariu).

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

Dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Protecția temporară este o măsură excepțională a Uniunii Europene menită să asigure o protecție imediată și temporară persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Poți să afli mai multe despre drepturile tale ca beneficiar al protecției temporare aici.

Dacă nu ești prea sigur care este statutul tău în România, uită-te la permisul tău de ședere. Statutul tău va fi întotdeauna notat în clar pe permis, precum în acest exemplu:

Dacă beneficiezi de protecție temporară în România te poți angaja pe baza permisului de ședere. Nu ai nevoie de un aviz de angajare sau de viză!

În cazul în care nu ai actele necesare (diplome, certificări, atestări) vei da o declarație pe propria răspundere că ai avut parte de pregătire sau ai experiență în domeniu și că nu ai antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășori. Conform legii, există profesii pe care nu poți să le practici dacă ai comis anumite fapte. De exemplu, nu poți lucra la o firmă de securitate dacă ai comis în mod intenționat o infracțiune (de exemplu, ai furat). 

📌 Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract cu maxim 4h/zi.

Dacă ai fugit din calea conflictului din Ucraina, poți accesa mai multe resurse care să te ajute în identificarea unui loc de muncă aici.

📌 Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) te pot ajuta cu mai multe tipuri de servicii:

• informarea şi consilierea profesională;

• medierea muncii - punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

• formarea profesională;

• evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în context nonformal și informal.

Pentru a avea acces la aceste servicii, trebuie să te înscrii la Agenția din județul unde ai reședința. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici.

📌 Ca să înscrii pentru serviciile de mediere, trebuie să depui o serie de documente:

• Act de identitate (pașaport internațional / pașaport intern ucrainean);

• Documentul de beneficiar al protecției temporare;

• Declarație privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

• Cerere pentru înscrierea în evidență în vederea medierii;

• Cerere pentru acordarea serviciilor de mediere.

Ești solicitant de azil dacă ai cerut protecția statului român din cauza unor acte de persecuție, încălcări ale drepturilor omului sau conflictului armat din țara ta de origine, iar procedura de azil în cazul tău nu s-a finalizat.

Dacă nu ești prea sigur care este statutul tău în România, uită-te la permisul tău de ședere. Statutul tău va fi întotdeauna notat în clar pe permis, precum în acest exemplu:Poți să afli mai multe despre procedura de azil aici.

📌 Ca solicitant de azil, nu ai dreptul să muncești în România decât dacă te afli în una din următoarele situații:

1. Dacă au trecut mai mult de 3 luni de la data la care ai depus cererea de azil și nu ai primit încă un răspuns (de la Inspectoratul General pentru Imigrări), fără ca această întârziere să fie cauzată de tine;

2. Dacă te afli în faza judecătorească a procedurii de azil;

3. Dacă ai avut drept de muncă în România înainte să ceri azil.

Dacă te afli într-una dintre aceste situații, te poți angaja pe baza permisului de ședere. Nu ai nevoie de aviz de angajare sau de viză!

Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract cu maxim 4h/zi.

Îți poți găsi un loc de muncă de unul singur astfel:

• Contactând direct firme sau organizații care angajează; 

• Pe platforme online specializate (ex. LinkedIn, Best Jobs, Hipo etc.).

Pentru a crește șansele să fii angajat, este important să cauți acele posturi care se potrivesc cunoștințelor și abilităților tale. Cele mai multe locuri de muncă calificate cer să ai 8 sau 10 clase absolvite sau recunoscute în România. În caz că vrei să te califici la locul de muncă, poți să alegi să faci un stagiu de ucenicie. 

Dacă nu reușești să îți găsești un loc de muncă de unul singur, te poți adresa Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici .

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)!

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă (fluturașul de salariu).

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

Dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Ești solicitant de azil dacă ai cerut protecția statului român din cauza unor acte de persecuție, încălcări ale drepturilor omului sau conflictului armat din țara ta de origine, iar procedura de azil în cazul tău nu s-a finalizat.

Dacă nu ești prea sigur care este statutul tău în România, uită-te la permisul tău de ședere. Statutul tău va fi întotdeauna notat în clar pe permis, precum în acest exemplu:

Poți să afli mai multe despre procedura de azil aici.

📌 Ca solicitant de azil, nu ai dreptul să muncești în România decât dacă te afli în una din următoarele situații:

1. Dacă au trecut mai mult de 3 luni de la data la care ai depus cererea de azil și nu ai primit încă un răspuns (de la Inspectoratul General pentru Imigrări), fără ca această întârziere să fie cauzată de tine;

2. Dacă te afli în faza judecătorească a procedurii de azil;

3. Dacă ai avut drept de muncă în România înainte să ceri azil.

📌 Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) te pot ajuta cu mai multe tipuri de servicii:

• informarea şi consilierea profesională;

• medierea muncii - punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

• formarea profesională;

• evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în context nonformal și informal.

Pentru a avea acces la aceste servicii, trebuie să te înscrii la Agenția din județul unde ai reședința. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici.

📌 Ca să te înscrii pentru serviciile de mediere, trebuie să depui o serie de documente:

• Act de identitate (pașaport);

• Permis de ședere;

• Declarație privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

• Cerere pentru înscrierea în evidență în vederea medierii;

• Cerere pentru acordarea serviciilor de mediere.

Ești refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare dacă acest statut ți-a fost acordat de către statul român în urma procedurii de azil.

Dacă nu ești prea sigur care este statutul tău în România, uită-te la permisul tău de ședere. Statutul tău va fi întotdeauna notat în clar pe permis, precum în acest exemplu:

Ca refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare, poți să muncești în aceleași condiții ca și cetățenii români. Te poți angaja în baza permisului de ședere. Nu ai nevoie de aviz de angajare sau de viză!

Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract cu maxim 4h/zi.

📌 Îți poți găsi un loc de muncă de unul singur astfel:

• Contactând direct firme sau organizații care angajează; 

• Pe platforme online specializate (ex. LinkedIn, Best Jobs, Hipo etc.).

Pentru a crește șansele să fii angajat, este important să cauți acele posturi care se potrivesc cunoștințelor și abilităților tale. Cele mai multe locuri de muncă calificate cer să ai 8 sau 10 clase absolvite sau recunoscute în România. În caz că vrei să te califici la locul de muncă, poți să alegi să faci un stagiu de ucenicie. 

Dacă nu reușești să îți găsești un loc de muncă de unul singur, te poți adresa Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forțelor de Muncă. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici .

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)!

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă.

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

Dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Ești refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare dacă acest statut ți-a fost acordat de către statul român în urma procedurii de azil.

Dacă nu ești prea sigur care este statutul tău în România, uită-te la permisul tău de ședere. Statutul tău va fi întotdeauna notat în clar pe permis, precum în acest exemplu:

Ca refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare, poți să muncești în aceleași condiții ca și cetățenii români. Te poți angaja în baza permisului de ședere. Nu ai nevoie de aviz de angajare sau de viză!

Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract cu maxim 4h/zi.

📌 Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) te pot ajuta cu mai multe tipuri de servicii:

• informarea şi consilierea profesională

• medierea muncii - punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă

• formarea profesională

• evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în context nonformal și informal

Pentru a avea acces la aceste servicii, trebuie să te înscrii la Agenția din județul unde ai reședința. Vezi lista cu datele de contact ale Agențiilor din fiecare județ aici .

📌 Ca să înscrii pentru serviciile de mediere, trebuie să depui o serie de documente:

• Act de identitate (pașaport)

• Permis de ședere

• Declarație privind prelucrarea datelor cu caracter personal

• Cerere pentru înscrierea în evidență în vederea medierii

• Cerere pentru acordarea serviciilor de mediere.

Ca student străin, nu ai nevoie de aviz de angajare pentru a lucra în România. Te poți angaja direct pe baza permisului de ședere, dar poți munci numai cu program redus, de maximum 4h/zi sau 20h/săptămână.

Îți poți găsi un loc de muncă de unul singur astfel:

• Contactând direct firme sau organizații care angajează; 

• Pe platforme online specializate (ex. LinkedIn, Best Jobs, Hipo etc.).

Pentru a crește șansele să fii angajat, este important să cauți acele posturi care se potrivesc abilităților tale și programului pe care l-ai urmat la facultate. 

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)!

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă (fluturaș de salariu).

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

Dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu 9 luni după absolvirea studiilor, pentru căutarea unui loc de muncă şi efectuarea unor formalităţi de angajare în muncă sau în vederea deschiderii unei afaceri, cu prezentarea documentelor care atestă finalizarea studiilor. 

Ca să îți prelungești șederea, trebuie să te adresezi biroului Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul unde ai reședința. Poți găsi lista completă a birourilor județene ale Inspectoratului General pentru Imigrări aici.

Îți poți găsi un loc de muncă de unul singur astfel:

• Contactând direct firme sau organizații care angajează; 

• Pe platforme online specializate (ex. LinkedIn, Best Jobs, Hipo etc.).

Pentru a crește șansele să fii angajat, este important să cauți acele posturi care se potrivesc cunoștințelor și abilităților tale.

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)! Dreptul tău de ședere în România depinde de existența unui contract de muncă, deci nu îți vei putea prelungi șederea pe baza muncii la negru. 

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă (fluturaș de salariu).

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

În plus, dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Ai voie să lucrezi în România cât timp permisul tău de ședere în scop de muncă este valabil. Perioada de valabilitate a permisului va fi întotdeauna scrisă pe acesta. 

Statutul tău și perioada de valabilitate a permisului tău de ședere vor fi scrise pe acesta, ca în exemplul de mai jos:

Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract de muncă cu maxim 4h/zi. Nu poți depăși o normă de 48h/săptămână la același angajator.

Ai dreptul să îți schimbi locul de muncă oricând pe durata valabilitate a permisului tău de ședere, indiferent dacă închei un contract nou cu același angajator sau dacă vrei să muncești pentru alt angajator.

Poți, însă, să fii încadrat din nou în muncă doar dacă angajatorul tău obține un nou aviz de angajare pentru tine.

Pentru a obține avizul, angajatorul tău trebuie să se adreseze biroului Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul unde îți desfășori activitatea. Poți găsi lista completă a birourilor județene ale Inspectoratului General pentru Imigrări aici.

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)! Dreptul tău de ședere în România depinde de existența unui contract de muncă, deci nu îți vei putea prelungi șederea pe baza muncii la negru. 

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă.

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

În plus, dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Ai voie să lucrezi în România cât timp permisul tău de ședere în scop de muncă este valabil. Perioada de valabilitate a permisului va fi întotdeauna scrisă pe acesta. 

Statutul tău și perioada de valabilitate a permisului tău de ședere vor fi scrise pe acesta, ca în exemplul de mai jos:

Poți avea un contract de muncă de 8h/zi și un alt contract de muncă cu maxim 4h/zi. Nu poți depăși o normă de 48h/săptămână la același angajator.

Ai dreptul să îți schimbi locul de muncă oricând pe durata valabilitate a permisului tău de ședere, indiferent dacă închei un contract nou cu același angajator sau dacă vrei să muncești pentru alt angajator.

Poți, însă, să fii încadrat din nou în muncă doar dacă noul tău angajator obține un nou aviz de angajare pentru tine.

Pentru a obține avizul, angajatorul tău trebuie să se adreseze biroului Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul unde îți desfășori activitatea. Poți găsi lista completă a birourilor județene ale Inspectoratului General pentru Imigrări aici.

📌 ATENȚIE!

Vei avea nevoie de acordul scris al angajatorului tău actual pentru a te muta la alt angajator. Excepție fac situațiile când:

• Colaborarea dintre voi s-a încheiat de comun acord; 

• Ți-ai dat demisia din cauza faptului că - de exemplu, din cauza condițiilor proaste de muncă, din cauză că angajatorul nu îți plătea salariul la timp, nu respecta timpul de lucru etc. 

📌 De ce trebuie să evit munca la negru?

Chiar dacă ți se propune asta, nu accepta niciodată să lucrezi la negru (fără acte)! Dreptul tău de ședere în România depinde de existența unui contract de muncă, deci nu îți vei putea prelungi șederea pe baza muncii la negru. 

Ca să lucrezi în mod legal, trebuie să semnezi un contract de muncă cu angajatorul și să semnezi în fiecare lună un document care arată salariul realizat în luna respectivă.

Ca persoană care muncește "la negru", nu o să ai parte de nicio formă de protecție precum asigurarea medicală și asigurarea în caz de accident de muncă sau de beneficii precum concediul legal sau tichetele de masă. De asemenea, perioada muncită nu va fi luată în considerare la calculul vechimii în muncă.

În plus, dacă muncești "la negru", poți fi sancționat cu o amendă de la 500 la 1000 lei, conform legii.

Poți să sesizezi cazurile de muncă la negru Inspectoratului Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Poți să îți prelungești dreptul de ședere în scop de muncă prin eliberarea unui nou permis, fără să ai nevoie de o nouă viză. Cererea și documentele justificative trebuie înregistrate la Inspectoratul general pentru imigrări (IGI) cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului de ședere actual. Statutul tău și perioada de valabilitate a permisului tău de ședere vor fi scrise pe acesta, ca în exemplul de mai jos:
Poți găsi lista completă a birourilor județene ale Inspectoratului General pentru Imigrări aici.

Poți să îți prelungești dreptul de ședere în România dacă respecți următoarele condiții: 

• Ai un contract individual de muncă cu normă întreagă (8h/zi sau 40h/săptămână), înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor;

• Salariul tău este cel puţin la nivelul salariului minim brut. Începând cu 1 octombrie 2023, salariul minim brut este de 3300 RON, respectiv 2079 RON net / “în mână”.).

Dacă ați căzut de acord, tu și viitorul tău angajator veți deveni părțile unui contract individual de muncă. Pentru a încheia contractul de muncă, ai nevoie de următoarele documente:

• Copie a actului tău de identitate - carte de identitate sau pașaport; 

• Copii ale documentelor care dovedesc studiile , competențele sau experiența profesională anterioară. De exemplu, îți poate fi cerută diploma de bacalaureat sau de licență, certificatul de calificare într-un anumit domeniu sau adeverința de vechime în muncă;

• Avizul medicului de medicina muncii. Angajatorul este cel care te va programa la clinica de medicina muncii și cel care va plăti consultația; 

• Copie a certificatului tău de naștere;

• Copie a certificatul tău de căsătorie, de divorț sau a oricărui document care atestă schimbarea numelui sau statutului tău (dacă este cazul); 

• Copii ale certificatelor de naștere ale copiilor tăi minori (dacă este cazul). 

Angajatorul îți poate cere și alte documente pe care le consideră importante, precum acte de la fostul angajator, precum decizia de încetare a contractului de muncă sau adeverință de vechime. 

La angajare, vei completa și o declarație privind persoanele pe care le ai în întreținere - document necesar pentru a calcula eventuale deduceri la calculul impozitului. Persoana aflată în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc lunar 20% din salariul de bază minim brut. Copiii minori sunt considerați în mod automat persoane aflate în întreținere.

Dacă ați căzut de acord, tu și viitorul tău angajator veți deveni părțile unui contract individual de muncă. Pentru a încheia contractul de muncă, ai nevoie de următoarele documente:

• Copie a actului tău de identitate - pașaport intern, pașaport sau permis de ședere pe teritoriul României;

• Copii ale documentelor care dovedesc studiile, competențele sau experiența profesională anterioară. De exemplu, îți poate fi cerută diploma de bacalaureat sau de licență, certificatul de calificare într-un anumit domeniu sau adeverința de vechime în muncă. Cetățenii ucraineni care au fugit din calea conflictului sunt scutiți de obligația de a prezenta documentele care dovedesc studiile sau competențele. Dacă nu ai actele necesare (diplome, certificări, atestări, cazier etc) vei da o declarație pe propria răspundere că ai avut parte de pregătire sau ai experiență în domeniu și că nu ai antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășori. Conform legii, există profesii pe care nu poți să le practici dacă ai comis anumite fapte. De exemplu, nu poți lucra la o firmă de securitate dacă ai comis în mod intenționat o infracțiune (de exemplu, ai furat);

• Avizul medicului de medicina muncii. Angajatorul este cel care te va programa la clinica de medicina muncii și cel care va plăti consultația; 

• Copie a certificatului tău de naștere; 

• Copie a certificatul tău de căsătorie, de divorț sau a oricărui document care atestă schimbarea numelui sau statutului tău (dacă este cazul);

• Copii ale certificatelor de naștere ale copiilor tăi minori (dacă este cazul).

Angajatorul îți poate cere și alte documente pe care le consideră importante, precum acte de la fostul angajator, precum decizia de încetare a contractului de muncă sau adeverință de vechime. 

La angajare, vei completa și o declarație privind persoanele pe care le ai în întreținere - document necesar pentru a calcula eventuale deduceri la calculul impozitului. Persoana aflată în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc lunar 20% din salariul de bază minim brut. Copiii minori sunt considerați în mod automat persoane aflate în întreținere. 

Dacă ați căzut de acord, tu și viitorul tău angajator veți deveni părțile unui contract individual de muncă. Pentru a încheia contractul de muncă, ai nevoie de următoarele documente:

• Copie a actului tău de identitate - act de identitate național sau pașaport; 

• Copie a permisului tău de ședere pe teritoriul României;

• Copii ale documentelor care dovedesc studiile / competențele / experiența profesională anterioară. De exemplu, îți poate fi cerută diploma de bacalaureat sau de licență, certificatul de calificare într-un anumit domeniu sau adeverința de vechime în muncă;

• Avizul medicului de medicina muncii. Angajatorul este cel care te va programa la clinica de medicina muncii și cel care va plăti consultația; 

• Copie a certificatului tău de naștere;

• Copie a certificatul tău de căsătorie, de divorț sau a oricărui document care atestă schimbarea numelui sau statutului tău (dacă este cazul); 

• Copii ale certificatelor de naștere ale copiilor tăi minori (dacă este cazul). 

Angajatorul îți poate cere și alte documente pe care le consideră importante, precum acte de la fostul angajator, precum decizia de încetare a contractului de muncă sau adeverință de vechime. 

La angajare, vei completa și o declarație privind persoanele pe care le ai în întreținere - document necesar pentru a calcula eventuale deduceri la calculul impozitului.  Persoana aflată în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc lunar 20% din salariul de bază minim brut. Copiii minori sunt considerați în mod automat persoane aflate în întreținere. 

Este obligatoriu ca în contractul individual de muncă să fie incluse informații despre:

• Identitatea ta și a angajatorului (nume, adresă, cod numeric etc.);

• Locul unde vei munci (ex. sediul angajatorului, muncă de teren, muncă de acasă);

• Funcția pe care o vei avea și descrierea principalelor atribuții de muncă (fișă de post);

• Durata contractului de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată);

• Data de la care vei începe munca;

• Norma de lucru (full-time, program parțial);

• Salariul pe care îl vei primi pentru munca ta, data la care acesta îți va fi virat și metoda de plată (ex. prin transfer bancar). Salariul nu poate fi mai mic de 3300 RON brut (2079 RON net) pentru program full-time, 8h/zi sau 40h/săptămână;

• Durata concediului de odihnă. Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare, conform legii; 

• Criteriile pe baza cărora îți va fi evaluată activitatea;

• Condițiile de acordare a preavizului și durata acestuia;

• Durata și condițiile perioadei de probă (dacă este cazul);

• Riscurile specifice postului (dacă este cazul).

Legea obligă angajatorul să încheie contractul de muncă în scris, în limba română, în două exemplare.

Angajatorul trebuie să te informeze despre toate elementele esențiale ale contractului de muncă înainte de semnarea acestuia. Citește cu atenție contractul de muncă înainte de a îl semna! 

📌 Cum mă protejez de exploatare?

Ai grijă! Există riscul ca unele persoane care pretind că îți oferă un loc de muncă să aibă de fapt intenția de a te exploata!

Există semne care pot indica faptul că ai putea fi exploatat. Ai grijă dacă potențialul angajator îți oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare sau în condiții care sună prea bine pentru a fi adevărate. Află cum poți să fii în siguranță.

Salariul poate să varieze în funcție de experiența (vechimea) pe care o ai în muncă, nivelul tău de studii, domeniul în care vrei să lucrezi, funcția pe care urmează să o ocupi, etc. 

De cele mai multe ori, salariul tău va fi stabilit în urma negocierii dintre tine și angajator. Există și locuri de muncă unde salariul este fix.

La stabilirea salariului, este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, țară de origine, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, sau pentru că activezi într-un sindicat. De exemplu, angajatorul tău nu are voie să te plătească mai puțin pentru că ești femeie, dacă ai aceeași pregătire și experiență precum colegii tăi bărbați. 

Începând cu 1 octombrie ianuarie 2023, salariului de bază minim brut este de 3300 RON. Scăzând taxele și impozitele datorate de tine și de angajator, trebuie să primești un salariu net (în mână) de minim 2079 RON pentru munca full-time (8h/zi sau 40h/săptămână). Există și domenii unde angajatorul este obligat să plătească un salariu de bază mai mare:

• În domeniul construcțiilor, începând cu 1 noiembrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.582 lei lunar pentru munca full-time. 

• Tot de la 1 noiembrie 2023, pentru sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară este de 3.436 lei lunar pentru muncă full-time.

Ai dreptul să fii plătit pentru munca pe care ai depus-o în baza contractului individual de muncă. 

Începând cu 1 octombrie 2023, salariului de bază minim brut este de 3300 RON. Scăzând taxele și impozitele datorate de tine și de angajator, trebuie să primești un salariu net (în mână) de minim 2079 RON pentru munca full-time (8h/zi sau 40h/săptămână). Există și domenii unde angajatorul este obligat să plătească un salariu de bază mai mare:

• În domeniul construcțiilor, începând cu 1 noiembrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.582 lei lunar pentru munca full-time. 

• Tot de la 1 noiembrie 2023, pentru sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară este de 3.436 lei lunar pentru muncă full-time. 

Atenție! Începând cu 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni. Deci, dacă lucrezi de mai mult de 2 ani la același angajator, trebuie să fii plătit cu un salariu de bază superior salariului minim brut. Această dispoziție legală se aplică și angajaților care aveau deja încheiat un contract individual de muncă la 1 ianuarie 2022, dar perioada de maximum 24 luni se calculează începând de la respectiva dată.  Deci, dacă chiar dacă erai angajat de la 1 ianuarie 2020 cu salariul de bază minim brut, angajatorul are obligația legală să îți majoreze salariul doar de la 1 ianuarie 2024.

La plata salariului, este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, țară de origine, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, sau pentru că activezi într-un sindicat. De exemplu, angajatorul tău nu are voie să te plătească mai puțin pentru că ești femeie, dacă ai aceeași pregătire și experiență precum colegii tăi bărbați. 

📌 Angajatorul este obligat să te plătească. Salariul nu poate fi reținut decât în cazurile prevăzute de lege: 

• plata obligației de întreținere (de exemplu, a pensiei de întreținere pentru copilul tău minor, așa cum a fost ea decis prin instanță);

• contribuții și impozite datorate către stat;

• daunelor cauzate proprietății publice prin fapte ilicite (contrare legii și/sau ordinii publice - de exemplu, acte de vandalism);

• acoperirea altor datorii și daunele cauzate angajatorului, atât timp cât datoria este scadentă și constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. 

Chiar și în cazul unei eventuale rețineri, reținerile cumulate din salariu nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română). 

Repausul poate fi: zilnic, săptămânal și cu ocazia sărbătorilor legale. 

Repausul zilnic poate fi în forma pauzei de masă și altor pauze.

Salariații au dreptul la pauză de masă și alte pauze dacă durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore. 

În cazul repausului zilnic, salariații au dreptul la minim 12 ore consecutive de repaus între două zile de muncă sau minim 8 ore între schimburi, în situația muncii în schimburi. 

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, care sunt, de regulă, sâmbăta sau duminică. Acestea pot fi acordate și în alte zile ale săptămânii pentru asigurarea dezvoltării normale a activității și interesului public, cazul în care salariații vor beneficia de un spor salarial.

Există situații excepționale în care zilele de repaus sunt acordate cumulat, pentru o perioadă de activitate continuă, ce nu poate depăși 14 zile. 

Repausul săptămânal poate fi suspendat în cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalațiilor sau clădirilor unității, acordându-se o dublă compensație. 

În zilele de sărbători legale (1 și 2 ianuarie, 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, 1 iunie, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, 1 decembrie, 25 - 26 decembrie - prima și a doua zi de Crăciun, două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora) nu se lucrează. 

Dreptul la concediu de odihnă anual este garantat tuturor angajaților și nu se poate renunța la acesta. El este de minimum 20 de zile pe an, putând însă să fie și mai mult, în funcție de contractul tău de muncă. Indemnizația primită în timpul concediului de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite. Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu dizabilități și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare, iar persoanele care urmează procedura de fertilizare in vitro, de trei zile. 

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română). 

📌 Toți salariații și angajatorii trebuie să respecte principiul egalității. 

Sunt interzise discriminarea directă sau indirectă față de un salariat, discriminarea prin asociere, hărțuiri sau fapte de victimizare, bazate pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală și apartenență la o categorie defavorizată. 

Orice salariat trebuie să beneficieze de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare. 

Codul muncii prevede expres dreptul salariatului la demnitate în muncă. Pot reprezenta încălcări ale demnității în muncă:

• comportamentele abuzive, malițioase, insultătoare, cu scopul de a intimida angajatul;

• criticile nejustificate la adresa salariatului făcute cu scopul de a umili;

• obligarea la îndeplinirea sarcinilor de serviciu inferioare pregătirii sale;

• mutarea discreționară și fără acordul salariatului;

• reducerea salariului;

• sancționarea fără motiv. 

Încălcarea demnității în muncă se poate face atât printr-o acțiune, cât și printr-o inacțiune. Inacțiunea poate lua forma unei neglijențe în a lua măsurile necesare astfel încât situația creată de angajator sau ceilalți salariați să revină la normal.

📌 Discriminarea la locul de muncă

Discriminarea apare atunci când angajatorul te tratează mai rău decât pe colegii tăi aflați în situații comparabile cu tine din cauza rasei, vârstei, naționalității, convingerilor, genului, orientării sexuale sau altei trăsături similare cu ale tale.

De exemplu, discriminarea există atunci când ești concediat din cauza religiei tale, deși tu ți-ai îndeplinit toate atribuțiile de serviciu. Un alt caz de discriminare este atunci când un potențial angajator îți spune că nu dorește să te promoveze pentru că provii dintr-o anumită țară, deși tu îndeplinești toate condițiile pentru funcția respectivă.

Uneori, discriminarea poate să ia forma unor proceduri sau practici aparent corecte, dar care creează un dezavantaj pentru anumite categorii de persoane.

📌 ATENȚIE!

Dacă te simți discriminat la locul de muncă, poți să te adresezi Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, printr-o petiție online (pagină disponibilă în limbile română, engleză, franceză, germană și maghiară). În urma depunerii plângerii, ești protejat împotriva victimizării (angajatorul nu are voie să ia măsuri împotriva ta ca urmare a depunerii acestei plângeri).

📌 Hărțuirea la locul de muncă

Hărțuirea în lumea muncii este bazată pe relații inegale de putere și control. Aceasta poate lua forme diverse, variind de la abuz economic și emoțional la abuz fizic și sexual. 

Hărțuirea în lumea muncii poate avea loc nu doar la locul de muncă propriu-zis (ex. la fabrică sau la birou), ci și în spațiile conexe muncii, precum în mijlocul de transport sau în cazarea pusă la dispoziție de angajator, prin mijloace de comunicații online sau telefonice, în delegații sau în activități sociale legate de muncă.

Află mai multe despre hărțuire și despre ce poți face dacă ai fost hărțuit(ă) de aici. 

📌 Exploatarea la locul de muncă

S-ar putea să fii exploatat dacă angajatorul:

• te forțează să prestezi muncă, servicii sau sex fără consimțământul tău și/ sau folosește presiunea psihologică sau manipulări pentru a-ți obține consimțământul;

• ia sau reține pașaportul sau alte document(e) de identificare;

• ia sau reține mijloacele personale de comunicare (telefon mobil, laptop, etc.);

• obligă să te supui unor reguli stricte sau te controlează prin limitarea somnului/odihnei/mâncării sau accesului la apă/îngrijiri medicale sau izolându-te;

• restricționează capacitatea de a te deplasa liber sau te obligă să locuiești sau să lucrezi în spații închise;

• cere să muncești, să prestezi servicii sau acte sexuale pentru a plăti "datorii" (uneori pot face ca "datoria" să fie mai greu de plătit sau te fac să crezi că nu poți pleca până când nu este plătită);

• angajează, dar nu respectă condițiile de muncă agreate și/sau nu te plătesc și/sau te plătesc doar o parte din ceea ce au promis sau păstrează controlul asupra banilor tăi.

Află cum poți să fii în siguranță.

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea în muncă a angajaților săi. 

Printre principalele obligații ale angajatorului se numără:

• Să instruiască toți angajații cu privire la riscurile în muncă și la metodele prin care acestea pot fi prevenite. Un astfel de instructaj trebuie făcut la angajare și oricând există schimbări privind tipul de muncă sau echipamentele folosite etc.; 

• Să asigure echipamente individuale de protecție, cu titlu gratuit, angajaților care lucrează în condiții primejdioase (de exemplu, cască, bocanci sau mănuși de protecție). Dacă echipamentul tău se deteriorează, angajatorul trebuie să îl înlocuiască;

• Să ia toate măsurile de protecție pentru prevenirea riscurilor în muncă și altor incidente periculoase. De exemplu, orice spațiu de muncă trebuie să dispună de extinctor și să aibă un plan de evacuare în caz de incendiu.

Dacă ai suferit un accident de muncă, în urma căruia ai fost rănit, ai dreptul la servicii medicale gratuite până la restabilirea stării tale de sănătate. De asemenea, ai dreptul să primești o indemnizație care să îți permită să te întreții până devii din nou capabil de muncă. 

Accidentul de muncă are loc, de regulă, în timpul în care lucrezi. Pot fi considerate accidente de muncă și:

• Accidentele suferite în timpul deplasării tale de acasă către locul de muncă;

• Accidentele suferite când te deplasezi în scop de muncă, în România sau în afara țării;

• Accidentele suferite în afara orelor de muncă, dar care aveau legătură cu aceasta - de exemplu, în timpul transportului unor unelte sau a schimbării uniformei de lucru;

• Accidentele suferite în timpul programelor de pregătire profesională. 

Poți cere angajatorului să îți deconteze abonamentul de la sală, pentru practicarea sportului și educației fizice, în limita echivalentului în lei a sumei de 100 de euro anual. 

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

Drepturile pe care le ai ca angajat includ: 

• dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;

• dreptul la negociere colectivă și individuală;

• dreptul de a participa la acțiuni colective;

• dreptul de a constitui sau adera la un sindicat.

Drepturile și obligațiile salariaților respectiv angajatorilor se stabilesc prin lege și pe baza principiului negocierii. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile recunoscute prin lege. 

Angajatorii trebuie să informeze și să consulte reprezentanții angajaților privind:

• evoluția activităților și situației economice a companiei;

• situația, structura și evoluția probabilă a ocupării forței de muncă din cadrul companiei;

• deciziile care pot produce modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă;

• procedurile specifice de informare și consultare în cazul concedierilor colective și al protecției drepturilor angajaților, în cazul transferului companiei.

Informarea și consultarea trebuie făcute într-un moment, mod și cu un conținut corespunzător, pentru a permite reprezentanților angajaților să examineze problema în mod adecvat și să pregătească consultarea, respectiv să elaboreze un punct de vedere. 

Greva este o formă de încetare organizată și voluntară a activității la locul de muncă, cu scopul de a determina angajatorul sau autoritățile să îndeplinească niște revendicări. 

Greva poate fi declanșată numai dacă în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă (conciliere). Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Niciun salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă. Pe durata grevei, contractul tău de muncă se va suspenda. Așadar, nu vei fi plătit pe perioada grevei și nu vei avea acces la alte drepturi de angajat, cu excepția celui la asigurarea de sănătate. 

Nu poți fi concediat sau sancționat în alte feluri pentru că ai participat la o grevă. 

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

Angajatorii trebuie să asigure participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, suportând cheltuielile acestora, cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi sau la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi. 

Pregătirea se poate realiza prin următoarele forme: 

• participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;

• stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;

• stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate;

• ucenicie organizată la locul de muncă;

• formare individualizată;

• alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat.

Dacă angajatorul a plătit pentru programele tale de formare profesională, nu ai voie să îți dai demisia pentru o perioadă de timp, care va fi notată într-un act adițional la contractul tău de muncă. Dacă alegi să îți dai demisia mai devreme de data prevăzută în actul adițional, va trebui să plătești o parte contravaloarea cursurilor la care ai participat, proporțională cu durata de timp în care trebuia să mai lucrezi. De exemplu, dacă angajatorul tău a plătit 5000 de RON pentru un curs de formare profesională, iar tu trebuia să stai 2 ani la respectivul angajator, dar ai stat doar unul, vei avea de plătit 2500 RON angajatorului în cazul unei demisii.

Poți și tu, la rândul tău, să ceri angajatorului să participi la un anumit program de pregătire. Angajatul trebuie să decidă cu privire la cererea ta în termen de 15 zile. Totodată, angajatorul va decide cu privire la condiţiile în care îți va permite să participi la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta.

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

Concedierea poate fi de două feluri: pentru motive care ţin de tine - salariatul (de exemplu, pentru că nu ai respectat îndatoririle de serviciu) sau pentru motive care nu ţin de tine (de exemplu, lipsa bugetului). 

Ca salariat ești protejat prin interzicerea concedierii pentru anumite criterii precum: 

• criterii de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infecție HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată;

• pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale;

• pentru exercitarea drepturilor la informarea cu privire la clauzele contractului de muncă, informarea salariatului care va lucra în străinătate, perioada de probă, principalele drepturi și obligații ale salariatului, durata perioadei de probă şi programele de formare profesională;

• pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;

• pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei;

• pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;

• pe durata concediului de maternitate;

• pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; 

• pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

• pe durata efectuării concediului de odihnă;

• pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă pentru urgențe. 

Concedierea pentru motive ce țin de tine, ca angajat, poate fi făcută dacă:

• ai săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la regulile stabilite prin contractul tău de muncă, ca sancțiune disciplinară; 

• ești arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile;

• prin decizia organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a ta ca salariat, care nu îți permite să-ți îndeplinești atribuțiile corespunzătoare locului de muncă;

• ca salariat nu corespunzi profesional locului de muncă în care ești încadrat. 

Decizia trebuie sa fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă.

Angajatorul are obligația de a-ți propune alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea ta profesională și capacitatea ta de muncă. Alternativ, poate să solicite sprijinul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) pentru a fi redistribuit într-un alt loc de muncă. Ca salariat, vei avea 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului pentru a-ți manifesta în scris consimțământul cu privire la noul loc de muncă oferit, iar dacă nu îți manifești consimțământul în termen se dispune concedierea.

Concedierea pentru motive care nu ţin de tine (ca salariat) reprezintă încetarea contractului de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă, din unul sau mai multe motive fără legătură cu tine (de exemplu, din cauza desființării unei întreprinderi). Vei beneficia de măsuri active de combatere a şomajului şi poți beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:  

• motivele care determină concedierea;

• durata preavizului;

• criteriile de stabilire a ordinii de priorități (în cazul concedierilor colective);

• lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant. 

Dacă consideri că ai fost concediat(ă) în mod abuziv, poți contesta decizia de concediere în instanță și să obții despăgubiri egale cu salariile neplătite sau reintegrarea la fostul loc de muncă. 

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi și Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

În cazul concedierilor colective, angajatorul are obligația de a iniția, în timp util și în scopul ajungerii la o înțelegere, consultări cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, cu privire la cel puțin: metodele și mijloacele de evitare a concedierilor sau de reducerea numărului de salariați care vor fi concediați și atenuarea consecințelor concedierii prin măsuri sociale (sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaților concediați). 

Acesta trebuie să le furnizeze toate informațiile relevante și să le notifice în scris: 

• numărul total și categoriile de salariați; 

• motivele care determină concedierea;

• numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere;

• criteriile avute în vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;  

• măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor;  

• măsurile pentru atenuarea consecințelor concedierii și compensațiile ce urmează să fie acordate salariaților concediați;

• data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;

• termenul înăuntrul căruia sindicatul sau reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați. 

Dacă ai fost concediat prin concediere colectivă ai dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînființat în aceeași activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă, în termen de 45 de zile. În situația în care în 45 de zile se reiau aceleași activități, angajatorul va transmite salariaților care au fost concediați de pe posturile a căror activitate este reluată în aceleași condiții de competență profesională o comunicare scrisă, prin care sunt informați asupra reluării activității. Aceștia având la dispoziție maxim 5 zile calendaristice de la data comunicării pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la locul de muncă oferit. 

Persoanele concediate beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.

Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:  

• motivele care determină concedierea;

• durata preavizului;

• criteriile de stabilire a ordinii de priorități (în cazul concedierilor colective);

• lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant. 

Dacă consideri că ai fost concediat(ă) în mod abuziv, poți contesta decizia de concediere în instanță și să obții despăgubiri egale cu salariile neplătite sau reintegrarea la fostul loc de muncă. 

Dacă consideri că angajatorul nu îți respectă drepturile, poți să sesizezi Inspectoratul Teritorial de Muncă din Județul unde te afli. Găsești datele de contact ale tuturor Inspectoratelor aici. Poți să transmiți sesizarea ta și online, prin completarea formularului de aici (disponibil doar în limba română).

Dacă ești asigurată, ai dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care vei beneficia de indemnizaţie de maternitate. 

Pentru aceasta este necesar să realizezi un stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care ți se acordă concediul. De asemenea, pot beneficia și persoanele care nu mai au calitatea de asigurat din motive neimputabile lor (ex: au fost concediate pentru motive ce nu țin de ele), cu condiția ca nașterea să aibă loc în 9 luni de la momentul pierderii calității de asigurat. 

Stagiul de cotizare este perioada în care ai plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Pentru a obține indemnizația, este necesar un certificat medical emis de medicul de familie în temeiul unei scrisori medicale eliberate de medicul specialist. Ea se achită dintr-un fond special pe durata concediului de maternitate.

Află mai multe despre serviciile medicale pe care le poți accesa în timpul sarcinii și lăuziei de aici. 

Pot beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului părinţii fireşti ai copilului, adoptatorii, persoana căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei, persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, asistentul maternal și tutorele.

Indemnizația pentru creșterea copilului este în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate, cu mențiunea că nu poate fi mai mică de 1496 RON/lună, dar nici mai mare de 8500 RON/lună.

Ca să obții indemnizația pentru creșterea copilului, trebuie să te adresezi Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul sau sectorul unde locuiești. 

Pentru a primi indemnizația pentru creșterea copilului, trebuie să fi realizat venituri pentru o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori nașterii, aprobării adopţiei, încredințării sau instituirii plasamentul sau tutelei. Ești eligibil(ă) pentru indemnizația pentru creșterea copilului și dacă  te afli într-una dintre următoarele situații:

• trimis într-o misiune permanentă în străinătate;

• a beneficiat de indemnizaţia lunară în contextul pandemiei COVID-19;

• a însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;

• a beneficiat de indemnizaţie de şomaj sau a realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile concedierii colective;

• aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;

• a beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;

• a beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

• a beneficiat de pensie de invaliditate;

• aflat în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; 

• a beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului;

• a beneficiat de concediu fără plata pentru creşterea copilului;

• aflat în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată;

• doctorand, în condiţiile prevăzute de legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

• a efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

• frecventezi, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului „a doua şansă”, sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă ori de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în ţară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de ministerul educaţiei naționale si cercetării științifice, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;

• în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

• în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, organizat potrivit legii, şi începerea învăţământului universitar, cursuri de zi, în acelaşi an calendaristic;

• în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

• în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

• în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

• te afli în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master şi postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;

• ai beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii;

• te afli în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire.

Sunt necesare următoarele acte pentru obținerea indemnizației: 

• O cerere tip semnată de ambii părinţi; 

• O copie după actele de identitate ale părinților;

• O copie după certificatul de naștere al copilului sau după hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției sau de încredințare a adopției, hotărârea judecătorească sau hotărârea comisiei pentru protecția copilului pentru măsura plasamentului în regim de urgență, certificatele de naştere ale celorlalți copii aflaţi în întreţinere;

• O copie după certificatul de căsătorie (dacă este cazul);

• O copie după livretul de familie sau o declarație în cazul în care acesta este inexistent;

• O adeverință tip eliberată de angajator din care să rezulte că persoana îndreptățită: a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului fiscal, timp de 12 luni, în ultimile 24 luni anterior nașterii copilului;

• Pentru plata în cont bancar – dovadă eliberată de bancă care să conţină obligatoriu: numele şi prenumele titularului de cont (contul trebuie să fie pe numele persoanei îndreptăţite, care este titularul de dosar), CNP titular, codul IBAN;

• O copie după dovada suspendării activităţii sau a încetării activităţii (decizie, ordin, dispoziţie, act adiţional), dacă este cazul;

• Declarația mamei privind concediul de maternitate sau, după caz, adeverinţă eliberată de Casa de Asigurări de Sănătate din care să rezulte dacă a beneficiat sau nu de concediul de maternitate (în cazul în care a beneficiat de concediu de maternitate adeverinţa va conţine perioada concediului de maternitate şi sumele primite pe fiecare lună);

• Declaraţie-tip solicitant privind protecţia datelor cu caracter personal ale ambilor părinți.

În cazul în care ai avut venituri din drepturi de autor se adaugă: 

• Declaraţia unică şi adeverinţa cu veniturile realizate, eliberată de administraţia financiară (pentru anul anterior naşterii copilului și pentru anul de naștere al copilului); 

• Adeverinţă care să conțină venitul brut pe fiecare lună, contribuţiile sociale reţinute (C.A.S., şomaj, etc.), impozitul reţinut și venitul net pe fiecare lună, pentru anul naşterii copilului;

• O copie a contractului de drepturi de autor;

• O copie a dovezii suspendării activităţii;

• Declaraţia pe propria răspundere că în anul următor va prezenta Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 30 zile de la comunicare, dovada cu privire la veniturile efectiv realizate, eliberată de administraţia financiară.

În cazul în care ai avut venituri din exercitarea profesiilor medicale sau de avocat se adaugă: 

• Declaraţia unică şi adeverinţa cu veniturile realizate, eliberată de administraţia financiară (pentru anul anterior naşterii copilului și pentru anul de naștere al copilului);

• Dovada întreruperii activităţii; 

• Declaraţia pe propria răspundere că în anul următor va prezenta Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 30 zile de la comunicare, dovada cu privire la veniturile efectiv realizate, eliberată de administraţia financiară.

În cazul în care ai avut venituri din convenții civile, contracte de comision sau alte venituri asimilate salariilor se adaugă: 

• Declaraţia unică şi adeverinţa cu veniturile realizate, eliberată de administraţia financiară (pentru anul anterior naşterii copilului și pentru anul de naștere al copilului);

• O copie a dovezii suspendării activităţii;

• O copie a contractului; 

• Declaraţia pe propria răspundere că în anul următor va prezenta Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 30 zile de la comunicare, dovada cu privire la veniturile efectiv realizate, eliberată de administraţia financiară.

În cazul în care ai avut venituri obținute ca persoană fizică autorizată se adaugă: 

• Declaraţia unică şi adeverinţa cu veniturile realizate, eliberată de administraţia financiară (pentru anul anterior naşterii copilului și pentru anul de naștere al copilului);

• O copie a rezoluţiei de la Camera de Comerţ cu privire la suspendarea activităţii;

• Declaraţia pe propria răspundere că în anul următor va prezenta Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 30 zile de la comunicare, dovada cu privire la veniturile efectiv realizate, eliberată de administraţia financiară.

În cazul în care în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului ai urmat cursuri la zi ale învățământului preuniversitar, universitar sau postuniversitar se adaugă: 

• Adeverinţe cu veniturile realizate, eliberată de administraţia financiară (pentru anul anterior naşterii copilului și pentru anul de naștere al copilului)

• Adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ preuniversitar sau, după caz, universitar, care să ateste frecventarea cursurilor de zi fără întrerupere, în anul anterior și în anul nașterii copilului.

Termenul de depunere a dosarului indemnizatiei creșterii copilului este de 30 zile înainte de intrarea în concediu de creştere copil (suspendarea activităţii) sau 60 zile de la încetarea concediului de maternitate sau de la data naşterii copilului în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a concediului de maternitate.

Dacă vrei să ne sprijini să continuăm, trimite un sms cu textul PUTEM la 8864 și donezi 4 Euro lunar către Code for Romania.

Poți beneficia de stimulentul de inserție dacă ești părinte aflat în concediu de creștere a copilului, adoptator, cel căruia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament sau regim de urgență.

În 2023, valoarea stimulentului de inserție pentru persoanele care se întorc la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni este de 1576 RON, iar valoarea stimulentului de inserție pentru cei care se întorc la job după ce copilul împlinește 6 luni va fi de 683 RON. 

Ca să obții stimulentul de inserție, trebuie să te adresezi direcției de asistență socială din orașul unde locuiești sau la primărie (dacă localitatea nu are o direcție de asistență socială).

Pentru a primi stimulentul de inserție, trebuie să fi realizat venituri pentru o perioadă de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori nașterii, aprobării adopţiei, încredințării sau instituirii plasamentul. Poți fi eligibil(ă) pentru stimulentul de inserție și dacă te afli într-una dintre următoarele situații:

• trimis într-o misiune permanentă în străinătate;

• beneficiat de indemnizaţia lunară în contextul situaţiei epidemiologice determinate de COVID-19;

• însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;

• beneficiat de indemnizaţie de şomaj sau a realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile concedierii colective;

• aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a Municipiului Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;

• beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate; 

• beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

• beneficiat de pensie de invaliditate;

• aflat în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

• beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului, beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;

• aflat în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată;

• în calitatea de doctorand;

• efectuat sau efectuezi serviciul militar pe bază de voluntariat, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

• frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului „a doua şansă”, ale învățământului universitar sau postuniversitar, organizate potrivit legii, în ţară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;

• aflat în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ şi începerea unei alte forme de învăţământ la nivel preuniversitar, universitar sau postuniversitar (cursuri de zi, urmate fără întrerupere);

• aflat în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire;

• aflat în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului universitar, preuniversitar sau ale unui program de masterat;

• beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii.

Sunt necesare următoarele acte pentru primirea stimulentului de inserție: 

• O cerere completată;

• Actele de identitate ale părinților - copie și original; 

• Certificatul de căsătorie (dacă este cazul) - copie și original;

• Certificatul de naștere al copilului - copie și original; 

• Certificatele de naștere ale celorlalți copii aflați în întreținere (dacă este cazul) - copie și original;

• Actele care dovedesc calitatea solicitantului și relația pe care acesta o are cu copilul (în cazul copiilor adoptați sau în plasament);

• Dovada reluării activității;

• Adeverință-tip completată de angajator;

• Adeverință de la ANAF pentru anul nașterii copilului și pentru anul anterior (în cazul persoanelor care obțin venituri din activități independente);

• Dovada eliberată de angajator sau de organele competente privind veniturile realizate;

• Declarația beneficiarului;

• Declarația celuilalt părinte;

• Extras de cont pentru persoanele care doresc plata indemnizației prin transfer bancar.

Statul român recunoaște actele de studii preuniversitare sau universitare din străinătate, prin evaluarea și stabilirea nivelului, domeniului și/sau a specializării, raportat la sistemul românesc de învățământ.

Autoritatea competentă pentru recunoașterea studiilor este Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației. În urma evaluării, CNRED poate recunoaște nivelul / domeniul de studii automat sau prin susținerea de examene de diferenţă sau alte măsuri compensatorii.

Termenul general de recunoaștere a actelor de studii din străinătate este de 30 de zile, acesta putând să fie prelungit dacă sunt necesare verificări suplimentare. 

Află mai multe despre recunoașterea actelor de studii de pe site-ul CNRED: 

• Studii universitare

• Studii preuniversitare

Cetățenii români au dreptul neîngrădit de a lucra pe teritoriul României. Desigur, dacă locul de muncă are anumite reguli (de exemplu, e necesară terminarea liceului sau ca angajatul să fie calificat într-un anumit domeniu), acestea trebuie respectate. 

Cetățenii români pot fi angajați cu:

• Normă parțială (part-time) - cel mai adesea, 4h/zi sau 20h/săptămână.

• Normă întreagă (full-time) - 8h/zi sau 40h/săptămână. 

Pot, de asemenea, să aibă mai multe contracte de muncă, la unul sau mai mulți angajatori, cu condiția să nu depășească 12h/zi. 

Contractul individual de muncă - Este obligatoriu ca în contractul individual de muncă să fie incluse informații despre:

• Identitatea ta și a angajatului (nume, adresă, cod numeric etc.);

• Locul unde angajatul își va desfășura activitatea (ex. sediul angajatorului, muncă de teren, muncă de acasă);

• Funcția pe care angajatul o va avea și descrierea principalelor atribuții de muncă (fișă de post);

• Durata contractului de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată);

• Data de la care va începe munca;

• Norma de lucru (full-time, program parțial);

• Salariul pe care îl va primi pentru munca sa, data la care acesta va fi virat și metoda de plată (ex. prin transfer bancar). Salariul nu poate fi mai mic de 3300 RON brut (2079 RON net) pentru program full-time, 8h/zi sau 40h/săptămână;

  Durata concediului de odihnă. Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare, conform legii;

• Criteriile pe baza cărora îi va fi evaluată activitatea;

• Condițiile de acordare a preavizului și durata acestuia;

• Durata și condițiile perioadei de probă (dacă este cazul);

• Riscurile specifice postului (dacă este cazul).

Legea te obligă să închei contractul de muncă în scris, în limba română, în două exemplare. Ai obligația să informezi angajatul despre toate elementele esențiale ale contractului de muncă înainte de semnarea acestuia. 

În România poți să angajezi un cetățean străin, de regulă, în baza unui aviz de angajare. 

Ca angajator, trebuie să îndeplinești niște condiții generale pentru a putea să obții avizul de angajare:

• să fii persoană juridică, persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală cu activitate pe teritoriul României;

• activitățile desfășurate sunt compatibile cu funcția pentru care soliciți încadrarea în muncă a străinului;

• ai achitat toate obligațiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru;

• nu ai fost condamnat pentru o infracțiune prevăzută de Codul Muncii sau pentru infracțiuni contra persoanei;

• contingentul anual de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă nu a fost epuizat;

• persoana pe care vrei să o angajezi nu are o interdicție să intre pe teritoriul României sau Uniunii Europene.

În funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare viitorul tău angajat, poți cere un aviz de angajare pentru:

• lucrător permanent - străin încadrat în muncă pe baza unui contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată;

• lucrător stagiar - student dintr-un stat terț care desfășoară un stagiu de practică în România;

• lucrător au pair - străin încadrat temporar în muncă la o familie-gazdă, care prestează activități casnice ușoare și de îngrijire a copiilor;

• lucrător sezonier - străin care își menține reședința în altă țară, dar care desfășoară o activitate temporară pe teritoriul României, activitate care este specifică unui anumit sezon. Lucrătorii sezonieri muncesc mai ales în domenii precum agricultura, turismul sau industria ospitalieră;

• lucrător transfrontalier - cetățean al unui stat care are frontieră cu România și care lucrează într-o localitate de frontieră a țării noastre;

• lucrător înalt calificat;

• lucrător cu calificare specială;

• lucrător detașat sau transferat.

Cerințele pentru obținerea avizului de angajare diferă în funcție de tipul de lucrător pentru care îl soliciți. Le poți consulta pe toate pe site-ul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Viza de angajare în muncă - Odată ce ai obținut avizul, viitorul tău angajat are la dispoziție 60 de zile pentru a se adresa uneia dintre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în vederea obținerii vizei de angajare în muncă. Poți să găsești lista țărilor pentru care nu este necesară viza de intrare în România pe site-ul Ministerului de Afaceri Externe.

Contractul individual de muncă - Este obligatoriu ca în contractul individual de muncă să fie incluse informații despre:

• Identitatea ta și a angajatului (nume, adresă, cod numeric etc.);

• Locul unde angajatul își va desfășura activitatea (ex. sediul angajatorului, muncă de teren, muncă de acasă);

• Funcția pe care angajatul o va avea și descrierea principalelor atribuții de muncă (fișă de post);

• Durata contractului de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată);

• Data de la care va începe munca;

• Norma de lucru (full-time, program parțial);

• Salariul pe care îl va primi pentru munca sa, data la care acesta va fi virat și metoda de plată (ex. prin transfer bancar). Salariul nu poate fi mai mic de 3300 RON brut (2079 RON net) pentru program full-time, 8h/zi sau 40h/săptămână;

• Durata concediului de odihnă. Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare, conform legii;

• Criteriile pe baza cărora îi va fi evaluată activitatea;

• Condițiile de acordare a preavizului și durata acestuia;

• Durata și condițiile perioadei de probă (dacă este cazul);

• Riscurile specifice postului (dacă este cazul).

Legea te obligă să închei contractul de muncă în scris, în limba română, în două exemplare.

Ai obligația să informezi angajatul despre toate elementele esențiale ale contractului de muncă înainte de semnarea acestuia. Dacă angajatul nu vorbește limba română, trebuie să îl informezi într-o limbă pe care el/ea o înțelege.

Nu au nevoie de aviz de angajare, printre altele, următoarele categorii de străini:

• beneficiar al protecției temporare;

• solicitant de azil, dacă au trecut mai mult de 3 luni de la data la care a depus cererea de azil și nu a primit încă un răspuns (de la Inspectoratul General pentru Imigrări), fără ca această întârziere să fie cauzată de persoana respectivă;

• refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare;

• tolerat pe teritoriul României;

• student în România;

• persoanele care au dreptul de ședere pe termen lung în România;

• membrii de familie ai unui cetățean român;

• persoanele al căror liber acces pe piața muncii din România este stabilit prin tratate internaționale cu alte state. De exemplu, cetățenii Republicii Moldova, Serbiei și Ucrainei fac parte din această categorie;

• persoanele care urmează să desfășoare anumite tipuri de activități, precum activități didactice, activități artistice, conducerea unei filiale sau reprezentanțe ale unei firme internaționale, sau activități solicitate de o autoritate română.

Pentru a afla mai multe despre aceste excepții, accesați site-ul Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Atenție! Chiar dacă ai angajat un străin care nu are nevoie de aviz de angajare pentru a lucra în România, ai obligația să anunți Inspectoratul General pentru Imigrări în termen de 10 zile de la data la care noul tău angajat și-a început activitatea.

Contractul individual de muncă - Este obligatoriu ca în contractul individual de muncă să fie incluse informații despre:

• Identitatea ta și a angajatului (nume, adresă, cod numeric etc.);

• Locul unde angajatul își va desfășura activitatea (ex. sediul angajatorului, muncă de teren, muncă de acasă);

• Funcția pe care angajatul o va avea și descrierea principalelor atribuții de muncă (fișă de post);

• Durata contractului de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată);

• Data de la care va începe munca;

• Norma de lucru (full-time, program parțial);

• Salariul pe care îl va primi pentru munca sa, data la care acesta va fi virat și metoda de plată (ex. prin transfer bancar). Salariul nu poate fi mai mic de 3300 RON brut (2079 RON net) pentru program full-time, 8h/zi sau 40h/săptămână;

• Durata concediului de odihnă.  Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare, conform legii; 

• Criteriile pe baza cărora îi va fi evaluată activitatea;

• Condițiile de acordare a preavizului și durata acestuia;

• Durata și condițiile perioadei de probă (dacă este cazul);

• Riscurile specifice postului (dacă este cazul).

Legea te obligă, ca angajator, să închei contractul de muncă în scris, în limba română, în două exemplare.

Ai obligația să informezi angajatul despre toate elementele esențiale ale contractului de muncă înainte de semnarea acestuia. Dacă angajatul nu vorbește limba română, trebuie să îl informezi într-o limbă pe care el/ea o înțelege. 

Ai dreptul să fii plătit pentru munca pe care ai depus-o în baza contractului individual de muncă. 

Începând cu 1 octombrie ianuarie 2023, salariului de bază minim brut este de 3300 RON. Scăzând taxele și impozitele datorate de tine și de angajator, trebuie să primești un salariu net (în mână) de minim 2079 RON pentru munca full-time (8h/zi sau 40h/săptămână). Există și domenii unde ești obligat să plătești un salariu de bază mai mare:

• În domeniul construcțiilor, începând cu 1 noiembrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.582 lei lunar pentru munca full-time. 

• Tot de la 1 noiembrie 2023, pentru sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară este de 3.436 lei lunar pentru muncă full-time.

Atenție! Începând cu 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni. Deci, dacă angajatul tău lucrează de mai mult de 2 ani la tine, trebuie să fie plătit cu un salariu de bază superior salariului minim brut. Această dispoziție legală se aplică și angajaților care aveau deja încheiat un contract individual de muncă la 1 ianuarie 2022, dar perioada de maximum 24 luni se calculează începând de la respectiva dată.  Deci, dacă chiar dacă era angajat de la 1 ianuarie 2020 cu salariul de bază minim brut, tu, în calitate de angajator, ai obligația legală să îi majoreze salariul doar de la 1 ianuarie 2024.

La plata salariului, este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, țară de origine, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, sau pentru că activezi într-un sindicat. De exemplu, nu ai voie să plătești o femeie mai puțin decât pe colegii ei bărbați aflați în poziții similare. 

Salariul nu poate fi reținut decât în cazurile prevăzute de lege: 

• plata obligației de întreținere de către angajat (de exemplu, a pensiei de întreținere pentru copilul minor, așa cum a fost ea decisă prin instanță);

• contribuții și impozite datorate către stat;

• daunelor cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;

• acoperirea altor datorii și daunele pe care ți le-a cauzat angajatorul, atât timp cât datoria este scadentă și constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. 

Chiar în cazul unei eventuale rețineri, reținerile cumulate din salariu nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.

Repausul poate fi: zilnic, săptămânal și cu ocazia sărbătorilor legale. 

Repausul zilnic poate fi în forma pauzei de masă și altor pauze, repausul zilnic și munca în schimburi. 

Salariații au dreptul la pauză de masă și alte pauze dacă durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore. 

În cazul repausului zilnic, salariații au dreptul la minim 12 ore consecutive de repaus între două zile de muncă sau minim 8 ore între schimburi, în situația muncii în schimburi. 

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, care sunt, de regulă, sâmbăta sau duminica, însă acestea pot fi acordate și în alte zile ale săptămânii pentru asigurarea dezvoltării normale a activității și interesului public, cazul în care salariații vor beneficia de un spor.

Există situații excepționale în care zilele de repaus sunt acordate cumulat, pentru o perioadă de activitate continuă, ce nu poate depăși 14 zile. 

Repausul săptămânal poate fi suspendat în cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalațiilor sau clădirilor unității, acordându-se o dublă compensație. 

În zilele de sărbători legale (1 si 2 ianuarie, 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, 1 iunie, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, 1 decembrie, 25 - 26 decembrie - prima și a doua zi de Crăciun, două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora) nu se lucrează. 

Dreptul la concediu de odihnă anual este garantat tuturor angajaților și nu se poate renunța la acesta. El este de minimum 20 de zile pe an, putând însă să fie și mai mult, în funcție de contractul de muncă. Indemnizația primită în timpul concediului de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite. Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu dizabilități și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare, iar persoanele care urmează procedura de fertilizare in vitro, de trei zile. 

Toți salariații și angajatorii trebuie să respecte principiul egalității. 

Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare. 

Codul muncii prevede expres dreptul salariatului la demnitate în muncă. Pot reprezenta încălcări ale demnității în muncă:

• comportamentele abuzive, malițioase, insultătoare, cu scopul de a intimida angajatul;

• criticile nejustificate la adresa salariatului făcute cu scopul de a umili;

• obligarea la îndeplinirea sarcinilor de serviciu inferioare pregătirii sale;

• mutarea discreționară și fără acordul salariatului;

• reducerea salariului;

• sancționarea fără motiv. 

Încălcarea demnității în muncă se poate face atât printr-o acțiune, cât și printr-o inacțiune. Inacțiunea poate lua forma unei neglijențe în a lua măsurile necesare astfel încât situația creată de angajator sau ceilalți salariați să revină la normal.

Discriminarea la locul de muncă

Sunt interzise discriminarea directă sau indirectă față de un salariat, discriminarea prin asociere, hărțuiri sau fapte de victimizare, bazate pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală și apartenență la o categorie defavorizată. 

De exemplu, discriminarea există atunci când concediezi un angajat din cauza religiei sale, deși și-a îndeplinit toate atribuțiile de serviciu. Un alt caz de discriminare este atunci când refuzi să promovezi un angajat pentru că provine dintr-o anumită țară, deși îndeplinește toate condițiile pentru funcția respectivă.

Uneori, discriminarea poate să ia forma unor proceduri sau practici aparent corecte, dar care crează un dezavantaj pentru anumite categorii de persoane.

ATENȚIE! Angajații care se simt discriminați pot să depună plângeri la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Tu, ca angajator, nu ai voie să iei măsuri împotriva lor ca urmare a depunerii acestei plângeri.

Hărțuirea la locul de muncă

Hărțuirea în lumea muncii este bazată pe relații inegale de putere și control. Aceasta poate lua forme diverse, variind de la abuz economic și emoțional la abuz fizic și sexual.

Hărțuirea în lumea muncii poate avea loc nu doar la locul de muncă propriu-zis (ex. la fabrică sau la birou), ci și în spațiile conexe muncii, precum în mijlocul de transport sau în cazarea pusă la dispoziție de angajator, prin mijloace de comunicații online sau telefonice, în delegații sau în activități sociale legate de muncă.

Află mai multe despre hărțuire de aici.

Trebuie să iei măsurile necesare pentru a asigura securitatea în muncă a angajaților tăi. 

Printre principalele tale obligații se numără:

• Să instruiești toți angajații cu privire la riscurile în muncă și la metodele prin care acestea pot fi prevenite. Un astfel de instructaj trebuie făcut la angajare și oricând există schimbări privind tipul de muncă sau echipamentele folosite etc.; 

• Să asiguri echipamente individuale de protecție, cu titlu gratuit, angajaților care lucrează în condiții primejdioase (de exemplu, cască, bocanci sau mănuși de protecție). Dacă echipamentele se deteriorează, trebuie să le înlocuiești;

• Să iei toate măsurile de protecție pentru prevenirea riscurilor în muncă și altor incidente periculoase. De exemplu, orice spațiu de muncă trebuie să dispună de extinctor și să aibă un plan de evacuare în caz de incendiu.

Dacă un angajat a suferit un accident de muncă, în urma căruia ai fost rănit, are dreptul la servicii medicale gratuite până la restabilirea stării sale de sănătate. De asemenea, are dreptul să primească o indemnizație care să îi permită să se întrețină până devine din nou capabil de muncă. 

Accidentul de muncă are loc, de regulă, în timpul în care angajatul lucrează. Pot fi considerate accidente de muncă și:

• Accidentele suferite în timpul deplasării de acasă către locul de muncă;

• Accidentele suferite în timpul deplasării în scop de muncă, în România sau în afara țării;

• Accidentele suferite în afara orelor de muncă, dar care aveau legătură cu aceasta - de exemplu, în timpul transportului unor unelte sau a schimbării uniformei de lucru;

• Accidentele suferite în timpul programelor de pregătire profesională. 

Poți deconta angajaților tăi abonamentul de la sală, pentru practicarea sportului și educației fizice, în limita echivalentului în lei a sumei de 100 de euro anual (deducere fiscală).

Drepturile și obligațiile pe care le au angajații se stabilesc prin lege și pe baza principiului negocierii. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile recunoscute prin lege. 

Angajatorii trebuie să informeze și să consulte reprezentanții angajaților la evoluția activităților și situației economice a întreprinderii, situația, structura și evoluția probabilă a ocupării forței de muncă din cadrul întreprinderii și la deciziile care pot produce modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv la procedurile specifice de informare și consultare în cazul concedierilor colective și al protecției drepturilor angajaților, în cazul transferului întreprinderii.

Informarea și consultarea trebuie făcute într-un moment, mod și cu un conținut corespunzător, pentru a permite reprezentanților angajaților să examineze problema în mod adecvat și să pregătească consultarea, respectiv să elaboreze un punct de vedere. 

Alte drepturi pe care le ai ca angajat includ: 

• dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;

• dreptul la negociere colectivă și individuală;

• dreptul de a participa la acțiuni colective;

• dreptul de a constitui sau adera la un sindicat.

Greva este o formă de încetare organizată și voluntară a activității la locul de muncă, cu scopul de a determina angajatorul sau autoritățile să îndeplinească niște revendicări. 

Greva poate fi declanșată numai dacă în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă (conciliere). Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Niciun salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă. Pe durata grevei, contractele de muncă ale angajaților care participă la aceasta se vor suspenda. Așadar, nu vor fi plătit pe perioada grevei și nu vor avea acces la alte drepturi de angajat, cu excepția celui la asigurarea de sănătate.

Nu ai voie să concediezi sau să sancționezi în alt mod angajații care au participat la o grevă. 

Trebuie să asiguri participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, suportând cheltuielile acestora, cel puţin o dată la 2 ani, dacă ai cel puţin 21 de salariaţi sau la 3 ani, dacă ai sub 21 de salariaţi.

Pregătirea se poate realiza prin următoarele forme: 

• participarea la cursuri organizate de către compania ta sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;

• stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;

• stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate;

• ucenicie organizată la locul de muncă;

• formare individualizată;

• alte forme de pregătire convenite între tine şi salariat.

Dacă ai plătit pentru programele tale de formare profesională ale unui angajat, acesta nu are voie să își dai demisia pentru o perioadă de timp, care va fi notată într-un act adițional la contractul individual de muncă.

Dacă angajatul își dă demisia mai devreme de data prevăzută în actul adițional, va trebui să plătească o parte din contravaloarea cursurilor la care a participat, proporțională cu durata de timp în care trebuia să mai lucreze. De exemplu, dacă ai plătit 5000 de RON pentru un curs de formare profesională, iar angajatul trebuia să stai 2 ani la respectivul loc de muncă, dar a stat doar unul, va trebui să îți plătească 2500 RON în cazul unei demisii.

Și angajatul îți poate cere să participe la un anumit program de pregătire. Tu vei trebui să decizi cu privire la cererea sa în termen de 15 zile. Totodată, vei decide cu privire la condiţiile în care îi va permite să participi la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă vei suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta.

Concedierea poate fi de două feluri: pentru motive care ţin de salariat (de exemplu, pentru că nu a respectat îndatoririle de serviciu) sau pentru motive care nu ţin de acesta (de exemplu, lipsa bugetului). 

Este interzis să concediezi salariați pe baza următoarelor criterii: 

• criterii de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infecție HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată;

• pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale;

• pentru exercitarea drepturilor la informarea cu privire la clauzele contractului de muncă, informarea salariatului care va lucra în străinătate, perioada de probă, principalele drepturi și obligații ale salariatului, durata perioadei de probă şi programele de formare profesională;

• pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;

• pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei;

• pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;

• pe durata concediului de maternitate; 

• pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; 

• pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

• pe durata efectuării concediului de odihnă;

• pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă pentru urgențe. 

Concedierea pentru motive ce țin de tine ca angajat poate fi făcută dacă:

• a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la regulile stabilite prin contractul tău de muncă, ca sancțiune disciplinară;

• este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile;

• prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului care nu îi permite să-și îndeplinești atribuțiile corespunzătoare locului de muncă;

• ca salariat nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat. 

Decizia trebuie să fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă.

Ai obligația de a-i propune angajatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea sa profesională și capacitatea sa de muncă. Alternativ, poți să soliciți sprijinul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) pentru a redistribui angajatul într-un alt loc de muncă. 

Salariatul are la dispoziție 3 zile lucrătoare de la comunicare pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la noul loc de muncă oferit, iar dacă nu își manifestă consimțământul în termen se dispune concedierea.

Concedierea pentru motive care nu ţin de salariat reprezintă încetarea contractului de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă, din unul sau mai multe motive fără legătură cu tine (de exemplu, din cauza desființării unei întreprinderi). Salariatul va beneficia de măsuri active de combatere a şomajului şi poate beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Persoanele concediate beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.

Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:  

• motivele care determină concedierea;

• durata preavizului;

• criteriile de stabilire a ordinii de priorități (în cazul concedierilor colective);

• lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant.

Persoanele care consideră că au fost concediate în mod abuziv, pot contesta decizia de concediere în instanță și să obțină despăgubiri egale cu salariile neplătite sau reintegrarea la fostul loc de muncă.

În cazul concedierilor colective, ai obligația de a iniția, în timp util și în scopul ajungerii la o înțelegere, consultări cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, cu privire la cel puțin: metodele și mijloacele de evitare a concedierilor sau de reducerea numărului de salariați care vor fi concediați și atenuarea consecințelor concedierii prin măsuri sociale (sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaților concediați).

Trebuie să le furnizezi angajaților toate informațiile relevante și să îi notifici în scris:

•  numărul total și categoriile de salariați; 

• motivele care determină concedierea;

• numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere;

• criteriile avute în vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere; 

• măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor;

• măsurile pentru atenuarea consecințelor concedierii și compensațiile ce urmează să fie acordate salariaților concediați;

• data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;

• termenul înăuntrul căruia sindicatul sau reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați. 

Persoanele care au fost afectate de concedierea colectivă au dreptul de a fi reangajate cu prioritate pe postul reînființat în aceeași activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă, în termen de 45 de zile. În situația în care în 45 de zile se reiau aceleași activități, angajatorul va transmite salariaților care au fost concediați de pe posturile a căror activitate este reluată în aceleași condiții de competență profesională o comunicare scrisă, prin care sunt informați asupra reluării activității. Aceștia au la dispoziție maxim 5 zile calendaristice de la data comunicării pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la locul de muncă oferit.

Persoanele concediate beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.

Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:  

• motivele care determină concedierea;

• durata preavizului;

• criteriile de stabilire a ordinii de priorități (în cazul concedierilor colective);

• lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant. 

Persoanele care consideră că au fost concediate în mod abuziv, pot contesta decizia de concediere în instanță și să obțină despăgubiri egale cu salariile neplătite sau reintegrarea la fostul loc de muncă.